News and SocietyFilusufìa

A tecnocracy hè un cunghjettu innamuratu cunnanna o scontru di scenze di sviluppu?

A filusufia di a tecnulugia ponu un enfasi crescente nantu à u rolu di l'intelligentsia tecniche in u mudellu di u mondu oghje. In u core di u seculu passatu, u cuncettu di tecnocrazia, chì era u risultatu di l'impurtante prugressu in a scienza, hà divinamente popularisatu trà specialisti.

Torstein Veblen è i so opiri

Chì hè tecnocrazia? Una breve difinizzioni di questu cuncettu, chì implica u putere di i ingenieri, si prisintetivi è sviluppatu in l'opari di Thorstein Veblen. À a maiò alcora questa scoccia à a utopia soia di a so autore chjamata "Engineer è u sistema di tariffu", publicata in u 1921. In l'esperti in u campu di a tecnulugia è a scienza sò in u sirviziu di u prugressu in a industria è a società, sò in forza per rimpiazzarii finanziarii è cilemi più ghjuvuli di a società per u bonu cumuni. Sicondu l'idee di Veblen, in u XX sèculu era ora di unificà i tecnici è diventà i piani principali in u cuntrollu di a società. À quellu tempu, puderia dì chì a tecnocracy era un cuncettu successu, è i discorsi di Veblen truvaru una risposta speciali da Berl, Frisch è altri.

L'emergenza di u muvimentu di i tecnucràtici

In a terza dicada di u XXu seculu in i Stati, quandu a soeza era in una crisi ecunomica, nascita un muvimentu, cum'è tecnocrazia. A definizione di u so prugramma è i principii hè stata basatu annantu à l'idea di un mecanismu sociale ideale, chì ci currisponde à l'idee di Veblen. I seguenti di a tecnocracy proclamatu u tempu novu venenu, una sucità in quale tutti i bisogni sò intravessu, una sucità chì l'ingenieria è i tecnichi anu da piglià i posti riali. Hanu ancu stabilitu u regulamentu di l'esfera economica senza crises, l'assignazione curretta di risorse è altri issues.

U Movimentu di i tecnucràtici hà livatu momentu. Si sviluppau più di trè centu centri organizzazioni chì soani cun un colpu ndustriali è a pianificazione scientifica aplicable à tuttu u paese.

I Technocracy in l'opere di Bernheim è Galbraith

In u 1941, James Bernheim, un sociologista di l'America, pubblicò u libru "A Rivoluzione di Managers". In questu, discutia chì a tecnocracy hè una verra linea pulitica in parechji paesi. Innota chì a revuluzione tecnocrática in influenze a sucità, chì u sucialismu ùn sustituisci u capitalismu, ma "una sucità di i ghjestione". U cuntrollu hè relatatu à a prupietà, in a mancanza d'una ùn ci hè nimu. A pruprietà è u cuntrollu in l'statu è i grandi corporazioni sò spartuti. Bernheim hà cridutu chì a prupietà perghjenu appartenent à i pruduttori, chì ghjè direttori.

In i 1960 è 1970, a idea di tecnocrazia hè stata creata in l'opere di John Kenneth Galbraith "Teorii ecunòmi è i società" è "A New Industrial Society". À u cori di u cuncettu di Galbraith hè u cuncettu di "tecnostruttura", hè a ghjerardia suciale di specializatori in u campu tècnicu, hè "u porporente di intelligenza cullettiva è solu".

A società industriale più attivamente industriale sviluppeghja , a "tecnistoria" hè diventata più u più impurtante nò solu in questioni economichi, ma ancu in l'amministrazione publica. Hè per questa mutivu chì l'auturità pulitica deve esse cuncintrata trà l'especialista tecniche chì applica a cunniscenza è a scienza per a gestione di a società.

A tecnocracy hè a basa di a teoria di a "tecnotradica" di Zbigniew Brzezinski è a "società postindustriali" di Daniel Bell.

Technocrat Daniel Bell

Daniel Bell hè un sociologu è prufissore in Harvard, chì rapprisenta una direzzione tecnocràtica in a filusufìa. In l'annata sittanta introduciu a teoria di a sucetà postindustriali. In questu, Bell delineatu a visione di i cambiamenti in u capitalismu per via di l'influenza di l'avvena in a scienza è a tecnulugia, a so transformazione in un novu sistema chì si distingue di una societaria industriale è esse liberata da i so paradossi.

Critichi di principii tecnocratique

A rialtà di e pruspettive tecnocràtici per un bellu pezzu ùn hanu micca causa di dubbuli. In a seconda meza di u XXu seculu, era tempu per incontestabili sorpreneurie, aumentu productività è esaminazioni di vita in parechji paesi. Simultanjamentu cù prucessi pusitivi, u prugressu tecnulogicu permette à l'intensificazione di assai fenomeni negattivi chì ponenu esse umani à risicu. A critica di a tecnocracy, perspettivi idealizati hè statu spressione in una selezione di opere d'arti, chì includenu anti-utopichi: Utopia di Karl Vonnegut 14, Ray Bradbury's 451 degrees Fahrenheit, Aldous Huxley's Brave New World, George Orwell's 1984 Questi opiri serve com'è una minaccia per l'umanità, condimentazione di a tecnuluggìa totalitariu di i tecnucràtici, in a quali a libertà è l'individualità di l'omu sò suppressiati da a scienza è a tecnulugia avanzati.

Una vera vista di a tecnocrazia

Oghje, i filòsufi vanu u prublema di a tecnocracy cum'è una di e più urgente. Quelli chì condannenu i principii tecnucràtichi creanu chì a filusufìa, armata cun objecti etichi, filosofichi-legale, sociologichi è fundamentali, puderà assicurà a soe chì a tecnocrazià hè un scorsu raghjunatu di sviluppu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.