News and Society, Filusufìa
I propietati basi di a verità in a filusufìa
Sta prublema ocuva un locu centru in u sistema di u sapè filusòficu. E centu di scientifichi travagghianu à identificà e propietate basi di a verità. I caratteri di i tiurii filosofichi sò diffirenti: qualchidunu di l'anu sustegnu in l'insignamenti iniziali, altri cuncepinu fundamentale à l'altri.
A definizione classica di a verità di a cunniscenza
U cuncettu di a verità in a vita di l'annunziu pò avè un significatu diffesu, ma in a scienza significa, prima di tuttu, a currisponde di u tribunale di a rialità objettiva. Parrannu di certu prupitati di l'ogetti è di i fenomeni di a realtà, ci hè necessariu d'apuntalerà, per associà stimi cù l'uggetti di u mondu materiale.
Questa vista di a verità volta à i insignamenti di Aristotle. Ma cumu pò esse u caratteru di l'uggetti di u mondu materiale, chì esiste in tempu è spaziu, hè correlate cù a natura ideale di u ragiunamentu lògicu? A causa di sta cuntradizioni, novi visioni nantu à u cuncettu di a verità anu apparevutu in a filusufìa.
Alternative views on the properties of truth
Un stimu suggerimentu hè u seguente: hè metteologicu di corruzione per justificà una straghju cù l'aiutu di un altru significatu. In a filusufìa, ci hè un cuncipitu coherentu chjamatu, sicondu chì solu a cumplimità di e tistimonii in una proposizione ponu serve com'è criticu di a verità . Inoltre, un tali plantejamentu ùn volta micca u filusufu torna à u mondu materiale.
Immanuel Kant hà cridutu chì i prupietà principali di a verità sò a universalità è a nicissità, a coherenza di pensà à sè stessu. A fonti di a cunniscenza in u filosufu ùn hè micca a rialità objettiva, ma a priori l' aiutu à l'omu.
U scientist francese René Descartes hà proponiu a so evidenza cum'è criticu per a verità di a cunniscenza. L'altri scentori, cumu Mach e Averanius, aderè à u principiu di l' affettu di l'Occam e offra l'ecunumia di penseru comu a principale carattica di a verità.
Sicondu a duttrina di pragmatismu, chì si s'opponi à una teorea coherente, una stima pò esse cunsiderata veramente si porta un beneficu praticevule. I so rapprisandanti sò filòsufi americani Charles Pierce è William James. Un esempu vivid of this view of the nature of truth are the views of the ancient Greek scholar Ptolomeo. U presentanu un mudellu di u mondu, chì currisponde à ciò chì pari, è micca ciò chì hè veramente. Ma ma chistu, hà purtatu assai beneficu pratiche. Cù l'aiutu di i mape di Ptolimy, parechji manifestazioni astronomii eranu previamenti previsti.
Eranu i visioni di un studiatu anticu cusì true? A risposta à sta pregunta hè datu da una tiuria chjamata relativismu. E ghjudicamenti cuntradite è contradictori pò esse veru - questu hè u significatu di questu cuncettu.
Un'altra didicatura - materialismu - tratta a rialità objettiva cum'è esiste in l'indipendenza di l'omu, è per quessa, in i so cuncetti, i propietati principali di a verità sò l'adattazione è a corrispondenza di u rifughju di l'ogetti è di i fenomeni di u mondu reale.
E quantu anu da esse questi cunzidirati? Chì ci sò e prupitati di a virità objettiva à u presente?
Consistenza logica
Stu criticu di a verità hà l'urìggini in u cuncettu coherente. Sta cundizzioni hè necessariu, ma di ricunnosce a tiuria hè curretta, deve inclusa l'altre proprietà di a verità. I cunniscenze pò esse integradu, ma questu ùn garantissi micca chì ùn hè micca falsu.
Pragmatismu o pratica
U materialismu dialettutali palesa u criteri seguenti da a verità di a cunniscenza: a so applicabilita in a pratica. Li tiurii ùn portanu micca valore, ùn sò micca sviluppati da l'omu per pudè cumpricà e biblioteche. I cunniscenze hè necessariu per esse applicà in a realità. In a pràtica, l'idea di un oggettu è di l'azzione hè unificata.
A cuncertazione
A propiu pruprietariu di a verità. U significatu chì un veru ghjucatu hè veru in un certu cuntestu, datu certi cundizioni. Ogni oggettu di u mondu materiale hè un certu numaru di proprietà spicificità è hè inclusu in u sistema di altre oggetti. Per quessa, ùn si pò cunforme un sentimentu currettu senza piglià questi cundizioni.
Verificabilità
Un altru criticu di a verità hè a pussibilità di a prova l'empiricamente. In a scenza ci sò cuncetti di verificazione è falsificazione. U primu hè u prucessu in quale a verità di u sapientu hè stabilitu da a sperienza, per esempiu da a verificazione empirica. Falsificación è un prucessu di pensamentu lòggicu, per quale hè pussibule definisce a falsità di a tesi o a teoria.
Absoluzziu è Relatività
A Filusufìa distingue duie tipi di verità: assolutu è relative. U primu hè una cunniscenza completa di u sughjettu, chì ùn pò micca esse refutazione in u cursu di più ricerca. L'esempii di a verità assuluta sò i constanti fisichi, i dati storici. In ogni modu, stu tipu ùn hè micca u scopu di a cunniscenza.
U secutu genaru - verità relativo - pò cuntene elementi indispututi, ma si deve esse raffinati. Per esempiu, stu tipu si riferisce à a tutalità di i sapienti umani nantu à a natura di a materia.
Semu devi esse nutatu chì a cunniscenza pò ancu esse falsa. In ogni casu, hè necessariu di distinguishà mentri di l'errore o judizziunà erronezzi invintate. A verità relattiva pò cuntene stu tipu di distorsioni. I pruprietà è i criterii di a verità facenu possibili di evità parechji errretti: per questa hè necessariu correlate a cunniscenza ricivutu cù elli.
U sapuscenza scientifica, in fattu, hè un muvimentu versu verità assuluta di u parente, è questu prucessu pò mai esse cumminatu à a fine.
Objettività
Infini, una altra di e prughjetta più impurtante di a verità hè a so 'objetività, o l'indipendenza di u cuntenutu da u sanu cunniscenu. In ogni modu, a verità incluiu ughjettu ogettivi è subjectivativu, perchè ùn ùn esiste in isolatu da a cuscenza umana. Hè una forma subjectiva, ma u so cuntenutu hè un urdinariu. Un esempiu illustratu u criticu di a virità objettiva hè u manifestazione "A Terra è Round". Stu canuscenza hè datu da u ghjocu stessu è hè un riflessu direttu di e so proprietà.
Alloghju, i criterii sferenti cumpletu sò i propietati basi di a verità. A scienza suciali, a filusufia, a metodulugia di a scienza sò quelli esferi in questa alte di l'epistimulugia trovi l'appiecu.
Similar articles
Trending Now