Educazione:Lingue

Frase com'è unità di sintaxe. Tipi di cumpulazioni paroli

U secunnu più impurtante di a scienza di a lingua hè sintassi. L'unità basi di sintassi sò a frase, a frase, u testu. Sò u subjecte di u so studiu. A ligne più bassu in a st'erarzia hè a frase. Comu unità di sintaxe, hà ghjucatu un rolu assai impurtante, perchè hè di sti unità chì e sentenzi è più testi sò custruiti.

Definizione di cuncettu

Una parola o più, cumminata in significatu o grammaticamente, custituiscenu una frase. Sti unità sintattiques sò facilmente distinti da i sentenzi.

A cumpusizioni pò esse truvata a parolla principalu è dipendenu. U primu hè quellu chì a dumanda hè dumanda. U sicondu - da ellu si trova. Cumpiemu un esempiu: u ventu di vaghjimu. U ventu (chì?) Hè u vaghjimu. Siccomu a question hè datu da a parolla ventu - hè stata a principale. Cusì, u vaghjimu dipende.

E parolle grammatichi sò assuciati cù l'usu di e finizioni o pripusizzioni. Inoltre, l'ordine di i paroli è a materia di l'adjacenza semantica.

Ùn una frase

Semu devi esse ricordati chì a frasa ùn vene micca. Prima, a basa grammatica. Stu fattu hè facilitu di pruvince, perchè e persone comunicanu cù l'altri, verbalmente è in scrittura, precisamente cù propositi. Una cumminiva di parola hè un tipu di ladra, da quale unificazioni cumunicati più cumplessi sò custruiti. Inoltre, ci sò esempiu di una parola. Una frase hè almenu dui lègemes.

Siconda, i membri uniformi di a frase ùn anu chjappà in a categuria di unità sintattica minimale. Perchè A relazione tra iddi ùn hè subordinata, chì deve esse in a frasa, ma a cumulazione (ùn hè impussibile di risaltà a question).

Tercero, a parte significativa di u parolle cù u funziunamentu contenu ùn pò micca esse identificatu in a frasa. Comu unità di sintaxe, porta una carri semantica. È a variante scritta hè solu una forma di una parolla.

Quatru, ùn cunfundite micca e formi grammatichi cumpliti è unità di sintagghia. Per esempiu, u tempu di tempu futuru, umbilicus imperativu, u gradu di paraguni , ecc.

Quinto, in u prucessu di u sviluppu di l'idiomi, a cunnessione grammatica è semantica in uni uni fraseulogichi hà perditu stessu. Dunque, hè erronimu per dì chì sta frasa. Cum'è l'unità basta di sintaxe, devendelbliment consistenza di e parolle cunnessi.

Tipi di a parolla principal

Sposta da quella parti di u discorsu hè a parolla principale, cantanu a nominali, verbal, frase adverbial. Comu unità di sintaxe, hè assai diversa in a so cumpusizioni.

Fighjete exempli di ogni unità di unità sintattique.

  1. Nominal. In elli, a parolla principale hè a parte nominali di u parolle. Una mesa fatta di legnu (nomu), utili per l'ochji (aggettivu), trè amici (numeral), qualcosa necessaria (pronomi).
  2. Verbu. Eccu a parolla principalu pò esse direttamente u listessu nome di u parolle, è u participiu, u gerund. Fighjete exempli: apuntaleghjanu (veru), annunzendu (participle), annunzendu (gerund).
  3. Adverbiali. Mìagliu bè, à a diritta di u fiume, in u prufunditu in u boscu.

Cumunicazione di cumunicazione

A frasa è a frase cum'è unificanti basi di sintassi sò assai simili in relazione à i so cumpunenti. Allora, in a so sentione ci hè un subalternu, una relazione unione è una relazione sindacale. Quandu in a frasa solu subordinata. In ogni casu, hè divisu in parechji tipi. U primu, chì cunsiderà - coordination.

Cù stu tipu di cumunicazione, a parolla principalu esige a formulazione di una dipendente in un genus, quantità è casu simili. Scupremu di quelli parti di parola ponu esse cumpunenti in u prucessu di coordination:

A parolla principal

Chjesa di sicretu

Noun or other substantive part of speech.

  1. Adjective (micca in qualchì gradu di paragunari): tavola (chì?) Carne, coperchio (chì?) Bella. Ci hè ancu una forma curta: u malu annantu (in questu casu, i paroli sò riuniti in u generu è u numeru).
  2. Ordinal numerals: u quinto pianu, u VII regimentu. Solu in u genu sò e numanti quantità chì sò cunsistenti : cinque chjassi à cinque regimenti. Eghjocu - dui, dui - per elli hè caracteristicu è categurìa di u genu: l'alevoli, i duie pupulari.
  3. Un nomu-aggittivu: littri (chì?) Questu, à a casa (chì?) A questu.
  4. Communion: un libru (chì?) Read, una persona (chì?) Pensendu.
  5. Un altru nomu-appendice: architettu di babbu, suldatu-liberatore.

Cumunicazione cumunicazione

A frasa è a frase cum'è unità di sintaxe create u nostru discurbu, per quessa hè necessariu cumprenderà l'esencia di i processi chì si trovanu in u so internu. Un altru liami trà e parole hè cuntrullatu. Cumu cun ellu, a parolla principale, cambià u stessu, ùn deve micca a furmulazione di i dependenti in una certa forma. U signu furmale ùn hè micca solu un fini, cum'è in l'accordu, ma ancu una scusa. Inoltre, l'ultimu hè più cumuni.

Analiteghjemu i varianti di e parolle di principale è di dipende in parechje frasi.

A parolla principal

Chjesa di sicretu

  1. U veru: scrivu (chì?) U libru, pensemu (quandu ciò?) Nantu à e vacanze. Particulare di discursu vicinu à u verbu (participiu, gerund): scrittura (chì?) U libru, pensendu (quantu chì?) Nantu à u vacanze.

Noun, pronome-noun, o parte sustantiva di u parolle.

  1. Noun: table (di quale?) Di marmu, lettura (di chì?) A journal
  2. Adjective: felice (from what?) Da l'amore, felice (que?) Successi
  3. U numerariu quantità, mette in a forma di u casu accusativu o genitivu: trè (chì?) Di u fiore; Cinque (chì?) Passi

Contiguità di cunnessione

A frasa cum'è unità di sintaxe pò esse dinnu solu un link grammaticali, ma ancu un semanticu. In altri palori, una parolla dipendente pò esse aghjuntu à a parolla principalmente solu in significatu. A tali cunnessione hè chjamata adjacency.

Sicondu l'aghjunta di una parolla di depende ci si trova per u so significatu, hè logicu per presumintari chì tutti e so parolle di u parolle è a forma di parolle seranu parolle. Ci listi.

A parolla principal

Chjesa di sicretu

U verbu: fà (quantu?) Prestu, cuminciò (chì fà?) Par parlà

1. Un avverbiu: ran (how?) Prestu; Groped (unni?) In u scuru.

Noun: montagna (chì?) Sopra

2. De-participle: sitting (how?) Looking, telling (how?) Alegia.

Avverbiu: abbastanza (quantu?) Quandu avanti

3. Infinitivu: averà (chì fà?) Per venite.

Adjective: bella (quantu?) Esternamente è internu

4. Un gradu comparativu di u nome di l'aggittivu: rivers (chì?) In più, i zitelli (chì) più ghjovani.

5. Pronominu aggettivu (elli, hè u so). A carte (chì?) Hè, u apparitu (quale?) Li.

6. Un applicazione inconsistente: u ghjurnale (chì?) "Komsomolskaya Pravda"

Sunnu e libera

I caratteristiche scritte più prima ùn sò micca limitati à a frase cum'è unità di sintaxe. U tipu di combinazioni di parole sò ancu determinate da e funziunalità di a struttura. Allora, destinate unità simplici è cumplessi. I primi cuntenenu dui parolle significativu: d'oghje in u vaghjimu, una finestra di lignu, micca bè. U secondu, cumplessu, impone da trè persone significativu in a so cumpusizioni: a lingua poetica di Gogol, a finestra à a casa matri, i mo libri prediletti.

U vuccu a ricchezza di a lingua implements la frasa cum'è unità di sintaxe. Tipi di cuncetta di paroli nantu à a cunnessione di i cumpunenti - libera è integral. U primu include membri indipendenti di a pruposta, per esempiu, u sughjettu è a definizione (l'altra parte), u predicatu è a circustanza (stavanu nantu à u lettu), è altri.

E parolle cumune di una parolla sò un membru indivisibile di a frase: tutte (chì?) Da picculu a grande, travagliatu (quantu?) Per mezu di e manichi.

Hè cun l'estudo di a parolla cunmbrazione chì u studiu di una sezzioni cumplicatu di a lingua cum'è a sintassi cumminci. L'unità basi di sintassi - a frase, a frase, u testu - avete bisognu di sapè assai. Solu in questu casu hè pussibule di parlà di una bella parola scritta è orali.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.