FurmazzioniLingue

Verbi Vacchetta sarà, sarà, po ', ùn, ci, intese, ci vole

Verbi Vacchetta (pussutu, deve, bisognu, etc.) sò sempre a prima in u gruppu virbali. All d 'iddi, francu intese à, seguita da una verbu in la forma basi.

I lassu abbastanza prestu. / I hannu a lassari assai prestu.

I pari vi taliari piuttostu piacevule. / I pari pari beddu bonu.

Li cosi putissi sò stata cusì sfarente. / Que duvia esse cusì sfarente.

People pò esse veghjanu. / People pò fighjulà.

Hannu sempre accumpagnatu da un verbu à l 'usu di un infinitu di-.

Idda intese à vai drittu drittu daretu à l 'Inghilterra. / U ci vole andà direttamente daretu à l 'Inghilterra.

Sam intese a sò avvisti cumu periculosa era. / Sam avianu a chiamari cumu periculosa era.

Vi devu esse fendu issu. / You appi a fari lu.

forma

Verbi Vacchetta ponu avè solu una forma. Cusì, u "s'affaiblir" forma imbarcata senza dichjarazione di persona terza singulari prisente, future, prisente participiu è forma semplice passatu "-ed".

Ùn ci hè nunda di I pò fà avvinta. / I ùn ponu fà nunda avvinta.

I sugnu sicuru si pò fà la. / I sugnu sicuru si pò fà la.

In un conversational è informal Verbi English Vacchetta scritti sarà è sarà riduci a 'll. In turnu, si riduci a 'd'. Comu tali, si sò aghjuntu à i pronomi.

I Mulateri Di L'vede tù dumane. / I Mulateri Di L'vede tù dumane.

Speru vi Mulateri Di L'accordu. / Speru vi accordu.

Posy dissi idda d'amuri a dormir. / Crazy dici idda voli stari veru.

Verbi Vacchetta sarà, sarà, avissi mai annuler si sò à a fine di u filaru.

Paul dettu ch'ellu vinissi, è spergu ch'ellu sarà. / Paul dettu ch'ellu vinissi, è spergu ch'ellu ferà tantu.

In 'll è' langage forma English abbreviated d 'pò canteri micca solu pronomi, cumpresi paroli.

My car'll esse fora. / I mo vittura hà da esse à a sorte.

U headmaster'd esse anima. / Direzzione sarà arraggiatu.

Reading riduzzione 'd', vi tocca à tene dinù in menti chì ghjè u cortu forma di lu verbu ausiliari avianu.

I là intesu parechje volte. / Aghju intesu parechje volte.

tempu

Di solitu, verbs Vacchetta nun insignà u tempu di l'evenimenti. Ma, ci sò uni pochi eccezzioni. Per esempiu, verbi Vacchetta sarà è sarà à spessu quì perdona evenimenti.

I ti fari chiddu ca voi pruposti. / I Mulateri Di L'fà ciò chì tù pruponi.

Ghjesù ùn vi vultà per parechje ore. / È ùn vultate per parechje ore.

Pussutu usatu comu un noms de forma po, à ricaccià i mezi di fà qualcosa. Si hè usatu comu l 'ùrtimu forma di vuluntà, di ricaccià l' avvene.

Quandu I hè ghjovana, putissi curriri di km. / Quandu eru ghjovanu, putissi curriri a un migghiu.

S'arricurdò ca iddu avissi a vede a so mamma u ghjornu dopu. / Iddu pinsava ca iddu avissi a vede a mo mamma suivant settimana.

nigava

Pi fari un offerta negativu, vi tocca à mette una parolla negativu subitu dopu à u verbu Vacchetta.

Tù ùn ci vole scantati. / You nun hannu a scantati.

I pò nun ricùardu u so name./ I pò nun ricùardu u so nomu.

Nun hannu a sò fattu chì. / Si nun hannu a finiri lu.

Sè particella negativu quandu ponu ùn hè ridutta, si scrivinu comu na parola conjunctive ùn pò.

I ùn ponu turnari. / I ùn ponu turnari.

Perciò, se vo pudete accumpagnatu micca solu, ùn pò è ùn mischjà.

Ci ponu micca solu di riservà a vostra volu per voi, ma ancu voi cunsigliatu circa alberghi. / Avemu ùn ponu solu riservà per voi un billet d 'avion, ma dinù dà cunsiglii à l' hôtel.

In discursu langage è informal scrittura inglese micca di solitu Accurtatu di micca, è verbi Vacchetta avissi, avissi, pò (pò assai raramenti), per esempiu, li attaccari a la fini: ùn pudia -> pudia micca, ùn avissi -> shouldn ' t, ùn ci vole -> ùn vole, avissi ùn -> nun avissi.

Ùn avemu pussutu lascià la ferme. / Avemu Ùn pò lascià a tinuta.

Tù ùn ci vole veratimente Ron cum'è chì. / You nun hannu a parrari Ron chì manera.

Modals sarà micca, vi micca, o pò micca tagliata à tempu ùn sarà; Ùn vi; Ùn pò.

I Ùn sarà chì tù vai. / I Ùn deve chì tù vai.

Ùn vi voi canciari a vostra menti. / You ùn cambia a vostra menti.

Ùn pudemu firmavanu avà. / Avemu ùn pò finisce avà.

Ùn pudia, è ùn devu dinù volte tagliata, è si gira fora pudia micca è cœur. It S'avissi a nutari ca nun pò assai pocu pocu aduprati in i formi fou Accurtatu (almenu in inglese mudernu).

i quistioni

A pubbricari la pèrdita deve esse posta à a pusizioni di u verbu Vacchetta davanti à u sughjettu.

Pussutu tu dammi un esempiu? / Sunset vi dà un esempiu?

Vi vi pò veni à più tardi? / Cosa tù vai, dopu?

Sarà I chiusa la porta? / I chjuderaghju a porta?

Ùn vi scurdate chi ind'a un predicate mentri mai cù dui verbi Vacchetta. Per esempiu, ci hè impussibile à custruiscia una sintenza cusì: Iddu vi pò vene. Invece, vi rispundimu: Iddu sarà capaci à vene.

I ti hannu a jiri. / I vi tuccherà à fà.

U vostru maritu putissi hannu a rinunziari u travagliu. / U vostru maritu po 'aviri a rinunziari u travagliu.

Invece di usu i verbi Vacchetta pò spissu aduprà àutri verbi, o battutu à make up dumanni, pruposte, suggerimenti, ripurtava una brama, o di a mostra chì u vostru appellu garbu. Per esempiu, esse in gradu di currisponde pò, esse atta à - forsi, e hannu a - innamurati.

Tutti i membri sò capaci à sustennu spesa. / Tutti i participanti pò dumandà di spesi.

Pensu chi semu atta à vede di più di this./ pensu semu atta à vede più.

Sti turni pò ièssiri usatu macari dopu à i verbi Vacchetta.

I veramenti pinsava ch'e ùn saria in gradu di visita vi sta settimana. / I veramenti pinsava ùn aghju pussutu vede voi sta settimana.

Curagiu è basta dinù qualchì volta si cumportanu cum'è Verbi Vacchetta.

Avissi è intese

Verbi Vacchetta sò un avi, hannu a, serai mpricari la nicissità, hypothetical. Quandu vi vogghiu diri ca, forsi, ci hè a verità, o si pò succede vi sò usu avissi o intese. Si deve tandu accumpagnatu forma basi di lu verbu, e devu di-infinitu.

Ci duvia ghjunghjini da tempu cena. / Ci hannu a veniri a lu tempu cena.

Idda avissiru a sapiri. / Ci duvia cunnosce.

Quandu voi vulete à dì chì, in u vostru parè, cosa hè tortu, o hè atta à succede, veni usatu deve micca, o micca cridutu.

Ùn ci deve esse un prublemu. / Ci deve esse senza prublemu.

Chì devu micca à esse troppu difficiule. / U Populu ùn deve esse troppu difficiule.

Sè tu voli à ricaccià chì vi sò tutte sicuru chì sta succèri, pudete puru aduprà deve avè o intese à avè, accumpagnati da un participiu passatu.

Tu avissi a sò intesu da avà chì I sugnu OK / tu avissi a sò intesu da stu tempu, I sugnu bedda.

Iddi hannu a sò ghjuntu eri. / Ci sò pensa à ghjunghja eri.

Sè vo vulete, pi dinunziari, I nun pensu chì calcosa hè accadutu à esse, vi scumessa ùn deve avè, o micca cridutu à avè, seguita da un verbu à l 'usu di u participiu passatu.

Tù ùn avissi avutu ogni difficultà à lodare ci. / You ùn deve esse ogni difficultà incù escia ci.

Stu micca cridutu à hannu statu un prublema. / U Populu ùn deve esse un prublemu.

Deve avè o intese a sò usate dinù per dì chì ogni cosa vi spetta, memoria, ma ùn hè ancu accadutu.

Eri ci sò stata u principiu di a staghjoni, calcio. / Surella statu pensa à principiatu u tempu di calcio.

Idda micca cridutu à hannu statu in casa da avà. / Idda ùn ci sò ghjuntu in casa stu tempu.

ci vole

Quandu vi sò sicuru chì u ballò hè primurosu di postu, o puru, aduprà innamurati.

Oh, vi tocca à esse maritu di Sylvia. / Oh, vi tocca à esse u maritu di Sylvia.

Iddu bisogna sapiri quarchi cosa supra lu. / È bisogna sapiri quarchi cosa supra lu.

Quandu vi sò sicuru chì u ballò ùn succede, o ùn hannu un locu à esse, ùn pò aduprà o ùn pò.

Stu ùn pò esse u friscalette, racontu. / Nun pò esse u friscalette, racontu.

Ghjesù ùn pò esse assai vechju - ch'ellu hè circa 25, hè ùn si? / È ùn pò esse assai vechju - iddu è 25, hè ùn hè?

In stu sensu ùn sò usati ùn ci vole o micca ci vole.

Quandu omu voli à dì chì ghjè quasi sicura in u accidente di un evenimentu, si usa deve avè, fora di unni mintiri lu verbu a la forma di lu participiu passatu.

Stu articulu avereti statu scrittu da una donna. / Stu artìculu bisogna sò statu scrittu da una donna.

Avemu bisogna aghju pigliatu a strada è sbagghiatu. / Ci tocca à avè sceltu à u chjassu è sbagghiatu.

Pi discrìviri una situazione chì calchissia ùn credi chi ha fattu qualchi evenimentu, si usa ùn pò avè, hè accumpagnata dinù da un verbu à l 'usu di u participiu passatu.

Tù ùn pò avè à mè scurdatu. / You ùn deve scurdà di mè.

Ghjesù ùn pò avè dettu chì. / È ùn pudia dicenu.

sarà

Sè vo vulete à dì chì u ballò hè bellu andavanu à succede à u futuru, aduprà vulintà.

People sarà sempre dì ciò chì vo vulete per sente. / People sarà sempre dì e cose chì voi vulete à sente.

Iddi Mulateri Di L'gestioni. / Ci Patrunu dritta.

Ùn sarà, o ùn hà da esse usatu in u ballò, chì si deve esse dettu chì u ballò hè bellu ùn andava à succede, o ùn hà postu à esse.

Tù ùn ti jungi assai simpatia da elli. / You micca l'parlà acconcianu elli stessi.

Lucca modi di ripurtava u prubabilità

Ci sò parechje manere à identificà u prubabilità è cirtizza senza l 'usu di verbi Vacchetta. Per esempiu, si pò mette:

1) liatu à, seguita da una verbu in la forma basi.

Hè statu liatu à succede. / Hè statu liatu à succede.

You l'liatu a fari sbagghiu. / You stati cunnannatu a fà sbagli.

2) U adjective, cum'è certi, prubabilmente, shure, o nun prubbàbbili, seguita da una soggiru dipinnenti cù l 'a-infinitu comu predicate o n'allianza chì.

Eranu certi chì vi stati scunfitti. / Ci era sicura chì vi stati scunfitti.

I Ùn Sò prubabilmente a scurdari lu. / I Ùn Sò abbuccatu à scurdà si.

Cusì, u prubbabbilità di verbi Vacchetta discrìviri azzione, u versu di u attore o autore di l 'azzioni, si vai a prima in u gruppu verbu, ancu s'è, com'è un duminiu, nun pigghiari lu signali tempu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.