FurmazzioniLingue

Cosa hè una lingua agglutinative?

Pochi di visità amparà e lingue in termini di a so tiuria. Di solitu ognunu hè interessatu appena chatter cù i furesteri in a so lingua piuttostu chè à capisce perchè i verbi e aggittivi cumportanu una manera o di un'antra. Ma linguistica hè assai intarissanti è aiuta à risponde à e dumande, comu: "? Lingua inglese - beugbar o agglutinative" usu pratica di u layman in stu pocu, però, a capisce in tiuria, pò esse capitu com'è "u travagliu" lingue, è cuntinuà à scopra i so digià quasi intuitively.

E di linguistica

populu strasurdinariu appena cumunicà, senza ppi cumu femu, è per quessa certe spressione hè impiantata tali, si sò. Ma, ci sò quelli chì dumandassi ciò reguli sò sfarenti dialetti sò custruitu. E ddi genti chi era ntirissatu a lu longu nanzu u nostru tempu, iniziu nvintò la scienza, sapemu oghje cum'è Linguistics. Hè avà difficiule à dì chì hà cuminciatu a so radichi, perchè oghje sta disciplina hè divisu in un gran numaru di rami. Ma cum'è isse linguistica muderna, u so fundatore pò esse chjamatu scinziatu American Leonarda Blumfilda. Sò activism ghjunse à u principiu di u seculu XX, è ch'ellu era capaci pi strumenta a so pùblicu micca solu à u sviluppu di a tiuria, ma dinù in a so dumanda pratica.

In ghjiru à u listessu tempu à agisce Ordine chì carattirizzata lingua cum'è una di più o di menu sviluppatu u fundamentu di un segnu assai cunvinziunali, hè statu annullatu. Stu prublemu ùn hè statu datu attinzioni nzinu â mitati dû XX sèculu, quannu lu usavanu lu novu classìfica basatu supra l 'idei Fridriha Shlegelya e Wilhelm von Humboldt. tippi murfulòggicu di lingue - amorphous, agglutinative, inflected - mis appena noms de. Hè incù qualchi aghjunte è cuntinueghja à esse usatu oggi.

Types of Modern Lingue

Linguistics Modern usa la seguenti classìfica:

1. features, grammaticali :

  • logica;
  • di sintesi.

2. U prughjettu murfulòggicu:

  • mica;
  • lingua agglutinative;
  • beugbar o fusional;
  • incorporative.

Arbre sti dui categorie ùn deve esse, ma in fattu quasi tutti li lingui insulating cunfidirazzioni cu l 'philologica. Ma quì hè cunsidarata fattori cumplitamenti differente. E morphology nel stu casu hè assai più bellu.

agglutinative

Stu tèrmini veni usatu non solu in linguistics, ma dinù, per esempiu, in bioluggìa. Si vultò, a latinu, chi hè, tantu di parlà, u "mamma" di la maggiuranza di termini, una traduzzione littérale avissi sonu comu "signature". Agglutinative tipu di lingua capiri ca la furmazzioni dâ nova unità di vucabbulariu casca da mitteva di i basi, o radica di l 'banni applicàrisi (affixes): .. suffissi, prifissi, etc. Hè impurtante chì ognunu di formant currisponde à solu unu valori, in cui casu, ùn ci sò guasi senza eccezzioni in i règuli di diclinazioni è verbi. Hè pinsatu chì stu tipu hè più vechja, è menu sviluppati paragunatu cun inflected. Però, ùn ci hè testimunianze è u puntu di punta di vista, tantu longu com'è ùn ci hè nimu chì a guardà più quellu primitivu lingue agglutinative.

Esempii sò presentate: u Finno-ugrofinnica è Turcu, Mongolian è Korean, Japanese, di lingua, indiana, è qualchi paesi africani, accussì comu parti di l 'avverbi artificiali (Esperantu, Ido) si scrivenu a stu gruppu.

U finominu di agglutination pò esse cunsideratu un esempiu di a lingua chirghisa, chì hà un 'unità di l' inglese, chì ponu esse spustatu a lu Russian comu "dostoruma". "Dos" - basi, ca significa "amicu". Parte di u "torus" si rifirisci a lu plurali. "Mind" fannu lu signu di la maggiuri prima persona, chì hè "ma". Infine, "un" c'è l 'pluriel. U risultatu hè "u mio amichi".

beugbar

In stu formant gruppu travaglia in pruvinenza pò avè parechji features, grammaticali inseparably alleatu. Cusì, per esempiu, piglia postu in lu lingua russa.

A parolla "verde" hè u -th finisci, cumminari i segni dritta pluriel, singulari e plurali. Quessi sò chjamati i gerghi formant.

Tradizione, stu tipu di lingue prividia guasi tutte e la stadda lingui Indo-European: Tedesco, Russo, latinu, è i gruppi semitiche è Sami. Circadori capisti la tendenza di perdita di gerghi cum'è u sviluppu discursu. Per esempiu, noms de English scrivenu dinù di stu gruppu, è avà ch'ellu hè, in fatti, quasi logica cunzerva li picca traccia. Altru esempiu di una mutazione pò esse chjamatu Armenian, fu nfluinzata avverbi assai Caucasian è cunverta à a categuria degne. Avà hè lingua agglutinative.

insulating

Per stu tipu hè carattarizatu da u quasi cumpleta appiattu di morphèmes. Diriva suprattuttu si faci cù e parolle funzione in esempio struttura rigidu è ancu tonu.

A esempiu perfettu di sta categuria hè una lingua Chinese classica in cui ricci ùn tali cosa comu nu declination di i parti di discursu è verbu tenses. À quì s'ì i maiò in u passatu, o s'ellu si ne sarà in u futuru, usu di lu tempu e circustanze e parolle volte funziunali. À ricaccià i muri s'épaissir usatu, è a pubbricari tematiche - particeddi spiciali. In stu casu, un tonu intelligenza di u significatu di esempio hè truvatu à ordine parolla dura. A situazione simile hè osservatu à l 'Vietnamese, Khmer, Lao.

Assai vicinu à stu tipu è inglese, hè quasi luvatu cumpletamenti persu i segni di parechji.

ncurpurata

Stu rilativamenti nova categuria, ùn hè inclusa in la Ordine classicu, hè hà assai in cumunu cù agglutinative. In fatti, sti dui finòmini sò di u listessu a natura è sò spessu trovu inseme. Ma linguistica li distingui, crirennu chi se agglutination attaccaticcia solu a parolla, u junta pò veda in u friscalette, pruposta, vale à dì l 'unità pò ricaccià cumplessu cumplessu virbali-francese nominal.

mixte

Traballat, stu tippu ùn hè, isolé, prifirennu a chiamari o un altru forma di passaggiu Adverbe, si sò tutti i segni di parechji, è pò esse di qualchi aspetti classificatu cum'è una lingua agglutinative. Stu Russian, Caucasian, Hamitic-semitiche, Bantu, North American è qualchi altri. Ci sò di solitu ghjustu veni cunziddiratu comu intruti, indettendu u gradu di parechji.

Ricchi fù, hè difficiuli à ch'iddu distribbuisci agglutinative, inflected, mica è lingue ortugrafìa in u so forma azzurru. Una strada o un altru, quasi tutti i esempiu vi portanu u picculu prughjettu di u restu. Quissa hè duvuta à tempu à u prucessu di evoluzioni di, e cu lu vicinu azioni di lingue in u mondu oghje un gran numaru di prestiti è tracing in.

u sviluppu di lingue

Per parechji anni, circadori theorize circa chi scrive à guardà più mudernu è sufisticati. Però, no lu prugressu significativu in sta direzzione ùn hè micca sempre. U fattu hè chì in u prucessu di sviluppu di a lingua pò cambià Ordine, certi volti ancu à parechji tempi. Stu hè à qualchi puntu lu mutivu chì in u classìfica rinunziatu quasi un mezu seculu.

Ma, stu tema stessa hè assai pusibule, è linguistica muderna prupone parechje tiurìi ligatu:

  • evoluzioni cunvirgenti. Hè capitu chì ogni lingua sviluppa da a so regule, propia è pirdennu l 'carattiristichi di lu quali pò esse stata attribuita à sfarenti tippi. In issu omu è cuincidenza cù altre avverbi spissu è primaticcia.
  • evoluzioni spirale. Hè pinsatu chì ogni lingua agglutinative jeru si à i parechji. Allora hè pocu persu, si hè trasfurmatu in un tipu insulating. Dopu chì u lingua dinò in una forma, o un altru ricodda à agglutination.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.