Educazione:, Scienza
U vacuum fisicu: funzioni di i filamenti filosofichi è naturali-scienza
Truvà a risposta à a quistione, chì hè u vacuum, ùn hè micca cusì simplici quantu pari di prima visu. Stu prublema preoccupatu i scientisti di l'antichità, è ancu oghje, ci sò parechni approcqui chì spiecanu a parte fisica di stu fenominu.
U spiccatu fisicu sottu u nomi "nulla", "etere", "vacanti substitutu" hè cunsideratu in parechji kuncetti filosoficichi. Prussivmente tutti questi tiurìscenu cunfundendu u fattu chì u vantaghju principali di questa "nunda" si trova in u fattu chì, a diferenza di l'ogetti è di i fenomeni chì sò abituale per noi, hè depravatu di alcuna limitazione fisica. Hè per quessa hè cunsideratu cum'è qualcosa universale, unificà tutte e caratteristiche e proprietà esistenti.
Un altru aspettu mpurtanti chì si trova à diverse travaglii filosofichi hè chì u vacuum fisicu hè a basa ontologica di tutti l'uggetti è i fenomeni. Malgradu u fattu chì, in termini assolutu, stu spaziu nunda di nunda, potenzalmentu hè u fattore chì cullighja tutti i forzi naturali è i prucessi.
Finalmente, se vulete turnà à aspettazioni puramente scentifichi, po è ponu esse nutatu chì, anche u fattu chì ci hè impussibile di vede u vacuum fisicu, l'esistenza pudendu esse pruvata da a basa di numerosi esperimenti. Questu cumporta l'effettu Casimir, u paru chjamatu parò di l'elettroni-positroni è l'effettu Lamb-Rutherford. Per esempiu, l'accontinu Casimir chì hè un veru prufunente chì ancu in un spaziu assicurativamente "vacanti" spese in l'forze chì facenu cumercii dui platti.
La scienza moderna ci cunzidira l'aspirazione fisica da u puntu di vista di a teoria di i terreni quantistichi, quandu quì representa u statu fundamentale (o basu) di qualsiasi campu d'energia chì si trova in a realità circundante. Una parti significativa di i fisici moderni accunsenu chì ogni sustanzzioni vene da questu "spaziu senza spaziu", da ellu riceve e so proprietà di basi è e caratteristiche. Molti partenu più è pruvate à pruvucari chì u vacuum fisicu hè ciò chì l'universu hè stata in esse da esse. Per esempiu, u scientificu J. Zel'dovich, in u so travagliu cita parechji prupusie chì un cuncettu ùn sia senza cuntraddizzioni senza alcune di a ligne objettiva scuperta finu à l'altru, solu da a lege di a cunsirvazioni di una cunta di bariatru, questu l'equilibriu entre a materia è l'antimatter.
In accordu cù un altru attuernu mudernu, u vacuum fisicu hè u state di energia più minimu in u quale ogni particulare riche hè simplicemente assente. À u listessu tempu, sti circadori accunsenu chì stu tipu particulari di a materia hè littiralamenti cumpletu di tutte l'antiparticula potenziale pussibule è particelli chì ponu diventà sive sottu a influenza di i campi esterni.
Sicondu sti idee, in u vacuum a furmazione cuntinuva è a splutazioni di parechji parenti di elementi com'è positroni è un electru, un nucleonu è un antinucleon occur. Ùn si pò micca esse registrati (almenu per u tempu), ma sottu unepoche di cundizioni sò diventati boni tangibuli.
Similar articles
Trending Now