Educazione:Scienza

Satelliti di Venere. Dunque a Venus avete satelliti? Quanti satelliti Venus hà? Satelliti artifiċjali di Venus

Chì sò i satelliti di Venere? Questa hè una quistione chì hà occupatu a mente di i scientisti per parechji seculi. Stu misteru corpu cômicu era l'unicu pianeta chì riceve u nome in onore di a fede di a fede. Però, a unicitati di Venus ùn si trova solu in questu. Ciò chì hè cunnisciutu di i satelliti di un pianu misteriosu, ricorda à a Terra per gravità, di cumuzzioni è di dimensioni? Anu mai?

Satelliti di Venere: u misteru Nate

Havi cuminciatu cun una scuperta interessante, chì era fatta in 1672 da l'astrònomu Giovanni Cassini. Unu di i scientisti più eminenti di quellu tempu hà scuprittu accidinatu un puntu chjusu, situatu vicinu à Venere. A paura di falla un errore chì faria un rinnimentu in i circhuli scientifichi, l'astronomu prima ùn esse prumove da promulgazione di a so scuperta. In ogni casu, l'ughjettu era novu vistu da ellu dopu à 14 anni, chì u scientificu ùn hà micca scucciatu. Se crede chì i calculi facianu da Cassini, u diametru di l'ughjettu era menu di u diametru di u pianeta per quattru volte.

Parechji dicennii dopu, altri famosi scientichi scuperti a Nate misteriosa. U satellitu di Venus (u nome hè stata inventata dopu) hè stata nutata da such astronomi pendenti cum'è Shot, Mayer, Lagrange. Quandu 1761 anu infurmazione nantu à l'oggettu era prisente in l'opari di cinque observatori indipendenti, in tuttu averebbe vistu 18 volte. I più interessanti per i circhanti muderni sò i registri di Shouten, chì in u 1761 osserva chì Venus hà travagliatu u discu in discu in un paru cun un puntu scuru minùsimu seguitu. U misteriu satellitari hà vistu novu in u 1764 da dui observatori mai, è da vistu da l'astrònomu Horrebau in u 1768.

Ci hè un satellita

Dunque a Venus avete satelliti? U scupertu di Cassini hà fattu a mundiale astronomicu divisu in dui campi militanti. Certi scientifichi eranu chì anu vistu cù i so ochji à un punteddu scuru misteriu, mentri àutri insistiavanu ch'ellu ùn esiste micca.

Un trattatu interessanti, scrittu in u 1766 da u capu di l'Osservatore di Vienna, infernu, rivendenu chì l'oggettu viscuvatu hè solu una ilusione ottica è nunda più. Infernu spiega a so tiuria da u luminosu di l'imaghjini di Venere, l'abilità chì emanani da u pianeta di a luce per esse riflessa da l'ochji di l'observatori. Se crede chì e so parolle, per esse riflittutu, a lumera si prisintanu novu in u telescopiu, risultatu à creà una altra figura chì hè una dimensione più chjuca.

I sustegnu di a tiuria chì i satelliti di Venere ci sò di sicuru, ùn accunsenu micca cù l'opinione oppostu, stallate in u trattatu di l'infernu. Hanu una varietà di cuntrargumenta, a maiò chì ùn anu micca survivatu à questu ghjornu, perchè ùn anu micca cunfermatu da fatti.

A teoria di Ozo

Graduatemente furmatu è u terzu gruppu di scientists, l'inspirazione ideali chì diventò u dirittore di u Royal Ozo Royal Observatory. U scientistu Ozo hà suciale in u 1884 chì l'ogghjtu di supra hè avvicinavanu à u pianeta per ogni 1080 ghjorni, rappresentante un pianeta separata, micca un satellita. Sì bisognu chì a so opinione, Nate per 283 ghjorni curnutu in ghjiru à u Sun, per questu era solu quattru volte. A strada, u nome di u misteriu puntu hè statu suggeritatu à sti scientisti.

In u 1887, nantu à l'iniziativa di Ozo, hè statu studiatu un studiu grande, durante el qual l'opari di tutti i scentifichi chì suppunite vittinu i satelliti di Venere anu studiatu. Hè stata truvata chì, in certi casi, l'astrònomu pigghianu i stati di satelliti, chì si ponu vede à prossimu di u pianeta, chjamatu dopu à a donna di a diu. Per esempiu, u presuppostu satellitari di l'astrònomu Horrebau era solu una stella pertenenti di a cunstellazione di Libra.

Verità di i scientisti

Ci hè un satellitu naturale di Venere? A prima risposta negativa à sta pregunta hè stata auditata à dà u danane Carl Jansen. In u 1928, un astrònomu, rinumatu in u seculu passatu, dichjaratu pubblica chì u pianu, chjamatu dopu à a donna di a dea, manca di satelliti. Jansen chjamatu mistaken l'osservazioni di i so culleghi, cum'è se l'hà dettaus supra. Era cunvinta chì i satelliti di Venere ùn solu ùn sò micca esse, ma ùn esiste micca.

Gradually, scientists arrestonu temativi di truvà satelliti di Venus, perchè ricunniscianu a so assenza. Questa ùn significa micca chì u prublemu hè statu finamente chjusu è ùn cessà di causà curiosità trà rapprisintanti di u mondu scentificatu. Unu dopu l'altru, varienu teori diventenu annantu à a scuperta misteriosa di i satelliti di u pianeta chì esistevanu prima. L'azfrani più interessanti dedicate à sta quistione sò offerte sottu.

Teoria nummira 1

Quante satellitali hà fattu Venus, sicondu una di e teori più populari, chì parechji accadèmici s'uneru? Unu hè quellu chì spariu, hà cullassatu in u pianeta sottu a influenza di e forze quoti di u sole. Sti forze reducietanu significativamente a veloce di a rotazione di Venus, per questu quale l'ogettu hè troppu vicinu à u pianeta. Comu si cunnosce, u corpu cômico, chì riceviu u so nomu in onore di a dea, hà una forza più grande ca a Terra. Ùn hè micca maravigghiusu chì Venus hà persu faciulevolmente attraversu u so cumpagnu, in u risultatu da chì a traccia ùn era micca cunservata.

I sustegni di a tiuria, sfurtunatamente, sustene chì ùn pò micca esse pruvucatu da fatti. U fattu hè chì l'astrònomu in u tempu di a scumparsa di u satellita, sfurtunatamenti, ùn pussanu micca un apparenti putenti chì permettenu di capisce a catastrophe chì era accadutu. In cunseguenza, u mondu scentificatu ùn pò mai pruvà micca o disprove l'ipotesi suprana.

Teoria nummira 2

I sustegnu di a secunna tiurìa sò ancu attivati interessatu in u passatu di u misteru di u pianeta, chjamatu Venus. Quante satelliti hà fattu quarchi vota, si unu si basa di i so argumenti? I scienti sustenevanu chì solu un solu, cunziddiranu Mercuri. Ci era questu tempu chì Mercuriu era solu un satellitu di stu pianeta, ma saliparatu pocu è acquistatu a so urbula planetaria.

Perchè stu succede? Científici chì si adherenu à a seconda teoria più appiccicata, ancu tendenu à culpisce l'energia di mare in u sole in tuttu. Pruvemu di sta supposizioni, sicondu l'argumenti, hè a rotation massa lenta di Venus. Dopu tuttu, pudemu stabilisce chì u ghjornu nantu à stu pianeta hè uguali à ottu mesi passati à a Terra. Inoltre, l'astrònomanu riferiscenu à a temperatura di u pianeta, cunvinendu chì hè stata cambiata in modu cusì bellu influenza di un satellita massa massiva.

Teoria nummira 3

U terzu gruppu di scientisti anu da ancu parechji seculi a questa firucia restante: quale sò - i satelliti di Venere. A lista di quelli, si crede in a so opinione, hè sempre statu vacante. U còsculo cômico stava sulu in tutta l'esistenza in u sistema di u solar. A gente chì adherite à questa ipotesi assume chì Venus hà risultatu com'è u risultatu d'una catastrophe grande, chì hè una colisazione di dui córrochi cossichi (pianetoidi).

A catastrò, cum'è pruponenti di a terza a diuione, dicenu chì hè a sola raghjunata perchè u pianeta ùn pò micca avè un satellita naturale. Di sicuru, ci sò altri ipotesi ch'è sò menu pocu populari, ma à un cunensu, i rapprisintanti di u mondu scantu ùn puderanu micca venite.

U primu satellita artificiale

Ùn puderebbe aiutà, ma tocca nantu à una altra pregunta interessante: cumu si trovanu satelliti artificiali di Venere. U primu di elli fù lanciatu in u ghjugnu 1975. Hè u Soviet "Venus-9", sviluppatu nantu à u territoriu di l'ONG basada in Moscou chjamata Lavochkin. Hè curioso chì a "Venus-9" da u puntuale tècnicu supirau significativamente a l'apparizione di l'Unione Soviètica. A massa di u famusu satellita artificiale, chì a so putenza s'hè addivintata una sensazione in tuttu u mondu, era vicinu à cinque tunnelle.

Oghje in uttrovi di u 1975 l'attuali hà righjuntu à u latru illuminatu di Venere, chì ùn ponu micca vistu da u nostru pianeta. A traduzzione di l'imaghjinà di a superficia di a "Stella di a Matina" hè stata cumposta, cum'è scientificu Sovièticu poeticamente chjamatu Venus. Hè interessante chì sta era a prima volta chì l'imaghjini da a superficia di l'altru pianu eranu trasmessi à Terra. Di sicuru, i fotografici eranu neri è bianchi, u paisaghju di Venus hà causatu associazioni cù u mondu di muntagna in u invernu. A cumunicazione cù u dispusitivu arrista per una ora, chì in quelli ghjorni era un successu maiò.

Ricerca sustene

Ancu sapendu a risposta à a quistione di quantu sò satelliti Venus hà, a ghjente ùn fermene micca di studià stu pianu misteriosu. Hè sceltu chì u prugramma cunsacratu à l' studiu di u corpu cume-cume , in quandu u pattu di u "Venus-9" hè stata abbandunata, ùn cede da esse. Questu hè successu à mezu à l'anni 80, chì era dovutu a manca di finanziamentu è altri prublemi. In ogni modu, in u mumentu Roskosmos hè travagliatu nantu à un grandi prughjettu, chì hà elettu di u principiu di stagioni interplanetari automatichi in Venus.

Hè assumatu chì i stazioni "Venus-Globe" è "Venus-D" seranu iniziati vicinu à a mità di a dicenada dopu, a data precisa hè sempre guardata. Di sicuru, à parechji volte, i Stati Uniti anu mandatu satelliti artificiali per studià u pianeta. Eranu apparentementi appartenenti à a serie Mariner.

Deteczione di quasiparti

Cusì hè stabilitu chì i satelliti di Venere, u numaru chì hè cunsideratu in stu articulu, ùn anu assenza. Ma u pianu, chjamatu dopu à a dea, hà un quasi satellitale chì hè un asteroide. U nome konvenciali di questu ughjettu spaziu hè u 2002 VE68, in u mumentu hè spargiu in tutta u mondu. U quasi satellitale hè ancu micca ricevutu u nome propriu.

I punti di u quasicatellite

Doppu stu astrudu hè cunnisciutu relativamente poco, postu ch'è fù scupertu solu in u 2002. Hè stabilitu chì l'ughjettu spustamenti l'ogghjettivi di i trè pianeti, hè Venus, Mercuriu è a Terra. A so rotazione à u Domu hè fattu d'esse modu chì ci hè una risuscenza orbitaria trà Quasicelle è Venus. Hè sta risonanza chì vi permette un asteroide per quessa intima cù a "Stella di a Matina" per un bellu tempu.

I so studii anu dimostratu chì un quasicpassman in Venus formatu circa 7000 anni fà. Presumably, era in l'orbita di a "Stella di a Matina" durante l'acortamentu cù a Terra. Científici sustinendu chì l'asteroide si stalla in l'orbita di Venus durante circa cinque anni, è dopu avè acquistatu cù u Soli. U tempu exacte ùn pò micca esse calculatu, ma i rappresentanti di u mondu scentificatu ùn rinveni, continuendu studià stu tema.

Quali sò i prospetti

Sarà esse satelliti di Venere? Certi scientifichi ùn anu micca escluditu tali possibilità categurichi, ma dicenu chì questu ùn succèghje micca in quessi centu anni. In cunseguenza, ancu per un pezzu appressu à prossimu di a "Stella di a Matina" serà solu nausea è quassica. L'altri scientifichi è ùn credi micca chì Venus hà a capacità di avè i satelliti. Oghje u tempu hè capace di vede quale gruppu era dirittu è chì era sbagliatu.

Un fattu interessanti

Curiosamente, Venus ùn hè micca à tutte l'unicu pianeta in u sistema di u solar, chì ùn hà micca satelliti naturali. No tantu tempu, i scientisti anu stabilitu chì ùn anu assenza di Mercuriu. Hè interessante chì, durante un certu tempu, era assumatu chì i satelliti di stu paese hà sempre una prisenza, è hà scumparutu. Ancu, i studii anu tutte a falumpita di questa versione. Ci hè stata capita chì una stella di a custellazione di u Calzedonia hè stata presa com'è satellita naturali.

Hè cunnisciutu chì Mercurie hà acquistatu u so prima satellita artificiale solu di marzu di u 2011. Hè da quì chì a spedizione di "Messenger", appartenenti à i Stati Uniti, finalmente hè vinutu à ellu. A risposta à a quistione di quanti satelliti Venere avìanu statu ricivutu prima tempiu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.