Arte e spettacoli, Arte
L'artistu Per Ogyust Renuar: lavora, pictures, biografia aprire ntirissanti
Excellent pittore, scultore, artista gràficu Per Ogyust Renuar abitanti di una vita longa è pruduttivu. Duranti a so vita hà criatu di più cà un migghiaru dipinti, chì prezzu aux enchères oghje cancia da uni pochi di duzina à parechji cintunari di miliuna di euru.
Family è zitiddina
Per Ogyust Renuar era natu 25 di ferraghju 1841 in un poviru di famiglia cù parechji zitelli sarto. Iddu fu lu sestu zitellu. Quandu iddu era assai ghjovani, la famigghia si trasfirìu a Paris, unni hà crisciutu e Renoir. Da un 'età principiu avia a accumpagnari pigghiari a campari, ma i so genitori trovu un assassin à so piacimentu. Cum'è u fratellu dittu Auguste, genitori, videndu lu picciottu tira cu lu carvuni nant'à i muri, è a dicisioni di mandà ci a bóccia in l 'attellu di pittura, porcellana. U capu di u coru, chiesa, chi parravanu lu picciottu insistia seriu, si fù mandatu à studià musica dapoi ch'ellu avia Sognu diplumata. Ma Auguste hè furtunatu, in u nostru attellu, faciva i principii di pittura, arti dicurativi e 'ntisi attrattu da a l' arti visuale. In la sera, era capaci à imparà la scola senza di pittura.
truvannu vucazioni
In 1861, Renoir t'avissi a Scola di Fine Arts, travagghiannu aspra in u Studio da stich, pittura, è dopu nantu à a lista di asèmpiu, si hè sappiutu à salvà soldi di i so studii. Auguste dinù visitatu u Studio Shirt Gleyera, unni studiau a latu cun A. Sisley, Monet è F. Basilio. Iddu spissu si n'andò à u Louvre, induve u so più opere di Watteau, Fragonard O., W. Bush inspiratu.
In u principiu di 60-IES Renoir avvicinava a l 'artisti chi poi addivintari la basi di la cumunità postimprissiunisti. Dapoi u 1864, doppu essiri lauriatu da a furmazione, Renoir accumincia a travagliari indipindente. A ddu tempu, iddu stissu pruvatu in differente austriaca è u labellu di u ghjocu, chì si mantene valevule per a vita, hè sempre naturi morti, sceni Genre, Beccafumi è i paisaghji. Ogyust Renuar, quale works in stu periodu sempri sottu u pesu di l 'a scola Barbizon, Courbet, Corot, Prud'hon, falsi sviluppà u so stile, di scrittura.
A ricerca di modu à arte
Dopu à fratellanza, l 'artista Per Ogyust Renuar hè mandatu in un viaghju difficiule a cunquistari la gloria è uttena rèdditu. Ci vene un mumentu di a puvertà, è e ricerche viulenti di a vita parigina. Renoir assai di parrari cu to amichi di u Studio: Sisley, Bazille, Monet, si ancora òi discutitu in i modi di a nova 'arti e di l' auturitati. Di giovani artisti hè un gran valuri Manet, chì in u 60s Avretu addivintò vicinu à un gruppu di postimprissiunisti avvene. Ogyust Renuar, quale òpiri nun ancora hannu lu mondu, assai di scrissi da gruppu a vita d 'amichi à spessu vai à l' aria-aria. Money da l 'artista hè assai pocu, è ch'ellu era cumunu u appartement cun Monet, tandu cù A. Sisley.
Impressiunisimu Renoir
U principiu di l 'anni 60, l'- u tempu di furmazione di Impressiunisimu. Giovani artisti, inspirati da l 'òpiri di Manet, fatti à truvà novi modi di spressione, circannu a superari pi la pittura, accademicu di li tempi passati. Anni '70 era un tempu di vinificazioni di Impressiunisimu. In u 1874, a prima mostra di l'artisti di u novu a scola, chì fù chjamatu da u "Hijo Monet. U sole, spuntà. " Si ritrova sei dipinti Renoir, cumpresi l ' "Lodge" è "Dancer", ma u successu di si, cum'è u restu di u spaziu, ùn avia. Impressiunisimu pruclamatu una nova la filusufìa è tecnica diventa impurtante voline particulari, l 'artisti di circà à passà u tela momentary mprissioni di u fenomenu. A stu tempu, Ogyust Renuar, quale opari sò dinù creatu in u stile di Impressiunisimu, assai di u travagliu, è fonda u friscalette, aise di caputravagghi: "Ball in u Moulin de la Galette", "mi", "Naked in u Street View." Pocu à pocu, u modu u postimprissiunisti Renoir è disperse, si finisci à participà in fieri di a cumunità, prifirennu a vai a so manera. In lu tardu 70 l'- iniziu 80-IES Renoir àvi na certa pupularità, è cù i so ordini. Iddu la staciuni images chì sò esposi à u Salon, in particulare, u travagliu "A cuppa di chocolate", "Madame CHARPENTIER Portrait di un ziteddu." Sta mostra datu l 'uccasioni di riceve ordini chì sò necessaria à i pòvari Renoir. Dinù durante stu tempu ch'ellu scrisse la famosa opere: "Boulevard De Clichy", "luncheon di u Nautica", "On the terrace".
anni, a gloria
Sale di dipinti Renoir dirittu à viaghjà, si visitatu Algeria è Italia, scrivìu un saccu di natura. È hè ancu capaci di campà fora di a cità, induve ellu hà sempre stata a natura. Galleria di dipinti da Renoir , Pierre Auguste replenished tali travagghi comu "ombrello", na serî di "Dancing", "Large chiddi". Anni, da 1883 à 1890 chjamata piriudu "engrovskim", cum'è l 'artista hè sottu à qualchì influenza di u pittore. A stu tempu, hè diventata u più pupulare Per Ogyust Renuar. A vita è u travagliu di i resistenti artistu intiressi. Iddu fu capaci à ghjunghje un mediu Decisive à mezu à i so clienti assai di li rapprisintanti di lu novu burghesi, i so quadri sò esposi in Brussels, Londra e Paris. A ddu tempu, li viaghji assai, prufitta di a vita, è travaglia duru. Renoir hè sempre statu altu spettaculu, ch'ellu avia u piacè di pittura, e fu datu à u casu di a piena.
piriudu "sansevieria"
L'urtimu decenniu di u 19u seculu chjamatu piriudu "la perla" di l 'artista. Ogyust Renuar, quale opari sò firmatu lu so r'individdualitati principia à Spirimentu cun transitions culore, chì dà l 'huile un stilu particulari. Duranti stu pirìudu la artista creatu tali caputravagghi com'è "U Figliolu di Jean", "Primavera", "Figures in l 'ortu", "Natura morta cù anemones." Sti travagli sò pieni incù un lume spiciali è l 'arti d' un gran artistu.
L'urtimi anni di a vita di un artistu malatu da u k, si cci défendu da a scriviri, anchi si face un numeru di opere impurtante. Ma iddu desi a stu tempu rinumata, scultura.
a privacy
Biografia di Auguste Renoir, quale i dipinti sò in lu megghiu musei di u mondu, uneventful. Ancu s'è a so vita avia assai di e donne, si scrissi assai cù a natura feminile, ma ch'ellu era cuntentu in u matrimoniu. Spusò in 1890 à Aline Sharigo, una ragazza, d 'urìggini viddanu, chi piacè cù la passioni di u so maritu. Hà datu nascita à trè figlioli, Renoir, unu di i quali, Jean, addivintau nu film director famosa di u 20u seculu.
a vita Tanti Renoir Seybert malatia, avia mai statu una bona salute, ma dopu à una inghjulia a manu in u 1897, si sviluppau idiopathische, chì hà purtatu à quasi cumpleta immobility à la fini di a vita. Ma à u dulore, Renoir cuntinuau a travagghiari nzinu a l 'ultimu ghjornu di a so vita. Iddu murìu 2 di dicèmmiru, 1919.
facts, Inconnu, è ntirissanti di biografia
Ogyust Renuar hè un cavaleri e ufficiale di a Legione di pieve, arriciviu u pusessu di a so successi a pittura, in l'anni 1900 è 1911.
A pittura di più cari da Renoir hè u travagliu di "Ball in u Moulin de la Galette", chì fù vindutu aux enchères di $ 78 milioni.
U più riccolta di travagghi da Renoir fù racolta Albertom Barnsom, chì fù un militanti artista. Iddu compru ancu scintìfica travagliu studiente, in più di a so cullezzione assai di u travagliu "perla", e stonde "rossu" è raru images di l 'urtimi anni dâ sò vita.
Similar articles
Trending Now