News è societàFilusufia

Cosa Aristòtili disse: circa l 'anima?

Essa un discepulu di Platoni, Aristòtili, Montesquieu vinti anni in a so Academy. Perciò, u so abitudini di pinzari indipindente purtatu a lu fattu ca a la fini lu filòsufu messe à vene à a so cuegghiè. Eranu markedly differente da li tiurìi supra l'insegnante, ma a verità hè attachments più persunale chi asìstinu pi lu adage bè cunnisciutu-. In fatti, creendu i fundamenti di moderna scienza European è a riflissioni romanu, filosofu è spartutu in u campu di psicoluggìa. Cosa Aristòtili scrissi l 'anima, sò sempre u valore sò avà in liceu.

Prima è nanzu à tuttu, una Pitàgura crede chi sta cumpunente di l'animu umanu hà una doppia natura. On a unu a manu hè materia, è nant'à i 'altri - hè divinu. Scrissi nu trattatu spiciali "On l 'arma", Aristòtili incalca nantu à u sughjettu in lu so' àutri travagghi. Per quessa pudemu dì chì u prublemu hè unu di i prublemi cintrali à u so sistemu filusòficu. Hè cunnisciutu chì si propiu tuttu ciò chì esiste à dui parti. First - chistu è fisica, chì hè, di u mondu materiale. A seconda - u regnu di i dii. Iddu chiamò lu mitafisica. Ma quandu avemu à pruvà à capì ciò chì Aristòtili pinsau circa l 'arma, avemu vede chì da u so puntu di vista di tutti dui di issi mondi hannu un impattu nantu à l' arma.

Un libru nant'à u sughjettu, u filosofu divisa in trè parti. In la prima ch'ellu verra chì listessu pensamentu di l 'anima di u so re. Ma in a siconda parti iddu Offerte incù u prublema a tecnica, u fundamentu di a so logica e accostu sistimàticu. Quì ch'ellu vene à i cunclusioni chì l 'anima - ghjè a realisazione pratica di i pussibilità di u corpu naturale à campà ( "entelechy"). Pirciò, si nni godiu da tutti i rèttili - è i piante, animali è ghjente. Also - Aristòtili dumandàvanu circa l 'anima - com'è l' essenza di tutte e cose hè a so forma, a capacità di campà pò esse qualificatu a listessa manera.

Ma trà sfarenti tippi di "entelechy corpu," ùn ci hè una diffarenza. Frutta e anima, animale ùn si ritrova senza nuddu mpurtanza nè fora di lu. Mind hè vòglia chì permette à urdinendu l 'esistenza di a vita. L'anima vegetative hè carattarizatu da a capacità di lu putiri. So i pianta pò ghìri a crìsciri. L'anima animale hà i mezi è i mezi à sente è cuntattu. Stu piacere stu mondu in un liveddu supiriuri di u sviluppu. Ma ci hè un terzu tipu di forma a vita, comu Aristoteli di l 'arma. Hè stu mondu solu omi sentient. Ci duvia esse in gradu di parlari e raggiunari.

In fatti, u filosofu pinsatu chì una parsona hà di trè persone. Hà dui formi vegetative è pianta. Cuntrariu di Platoni, Aristòtili sustinìa ca l 'esistenza di ste persone in omu hè cunnessi cu a materia, è e so cundizione hè direttamente dipindenti à u corpu. Però, sti formi hannu a so girarchia. Sopra à tuttu di li duminata da l 'anima raziunale. Idda, troppu, hè "entelechy", ma micca u corpu, comu apparteni a eternità. Filosofu, capiri ca na stu 'anima ùn micca more, perchè ùn ci hè in fatti un tipu d "usu sempri" chi si ritrova luntanu da a materia, è di sòlitu nun veni a cuntattu cu lu. E ghjè - Diu. Dunque l 'anima raziunale apparteni a mitafisica. A capacità di riflessione, pò è deve esse siparati da u corpu. Stu S. face u so purtelli Aristòtili. Summariu di u trattatu ducatu vi sò leghje in stu articulu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.