Educazione:Scienza

Chimica sueca Nobel Alfred: biografia, invenzione di dinamita, fundatore di u Premiu Nobel

Nobel Alfred hè un crescente di suecia di u Suviu, dinò inventore, accademicu, spiunista espermàticu, duttore di filusufia, accademicu, fundatore di u Premiu Nobel, chì l'hà fattu famosu famosu.

Anni di a zuccarà

Alfred Nobel, chì a so biografia hè di veru interessu à a generazione muderna, nascìu a Stoccolma u 21 di uttume in u 1833. Era un discendenti di i campagnari di u distrittu meridionale sudu di Noblef, chì diventenu a derivativa di u nome famigliu cunnisciutu in u mondu. In a famiglia, distanti d'ellu, era parechje figlioli più. U Patri Immanuel Nobel era un impegno chì, avennutu spessu, s'interessa di pruvà a so sorte in Russia. Si trasfirìu a St Petersburg in u 1837, induve hà aprezzatu un travagliu. À a fine di 5 anni, quandu e cose si sviluppau beni, traspurtava a so famiglia in a so casa.

I primi spirimenti di u spidiziu suec

Una volta in Russia, l'annu Nobel 9 d'anni, Alfred hà hà fattu a maestru di a lingua russa, in più di quale ellu avia fluente in inglese, italiana, alimana è francesa. L'educazione u zitellu ricivutu in casa. In u 1849, u so babbu u mandò à un viaghju in America è in Europa, chì durò dui anni. Alfred hà visitatu a Italia, Danimarca, Germania, Francia, America, ma a maiò parte di u tempu chì u ghjovanu passatu in Parigi. Allora pasava un cursu praticanu di fisica è di química in u laboratoriu di u famosu scientist Jules Peluse, chì ricuperò l'oliu è scuperci u nitrile.

Intantu, l'affari di Immanuel Nobel, un talentu inventore autudificatu, sò stati riparati: fubbe riccu in u servitore russiu è divintà famoso, particularmente durante a Guerra di Crimea. A so pruduzzioni prudua minieri usata per a difesa di a furtizza di Sveaborg, Kronstadt è Revel in Estonia. Meriti Nobel senior hè animatu da a medalla imperiale, chì, in regula, i stranieri ùn anu micca premiatu.

Dopu à a guerra, l'ordine hà firmatu, l'affari ùn hè stà inodore, parechji obreri stanu fora di u travagliu. Questu impunia à Immanuel Nobel à vultà à Stoccolma.

I primi spirienzi di Alfred Nobel

Alfred, chì era in cungozione estrema cù u famusu puliticu russu Nikolai Zinin, intantu principià à studià e proprietà di a nitroglycerina. In u 1863 u ghjovanu riturnò in Svezzia, induva cuntinueghja i so esperimenti. 3 di sittemmiru 1864 ci era una terribili tragedia: durante l'esperimenti cù l'esprissioni di 100 kilogrami di nitroglycerina, parechji persone fallevanu, di quali era Emil, di 20 anni, u fruttu di Alfred. Dopu à l'incidentore, u so babbu Alfred sprimò a paralisi, è l'ultimi 8 anni stanu cunfinati à u lettu. Duranti stu piriu, Immanuel cuntinuau a travaglià attivamente: scrivia 3 libri, à quale ellu stessu illustrazioni. In u 1870, era preoccupatu di l'utilizazione di l' industria di legno, u Nobel Sr. inventò plywood, inventendu un metudu di pegu cù un paru di platini di lignu.

L'invenzione di dinamita

U 14 ottobre di u 1864 u scientist sucu pigghiau una patente chì permette di pruduce l'explosivi, chì cuntene nitroglycerina. Alfred Nobel hà numinatu dinamita in u 1867; A so pruduzzione in u futuru hà purtatu u scientistu a principale ricchezza. A stampa di quellu tempu hà scrittu chì u pruduttu sucu facia u so scupertu accidinamente: cum'è chì una buttiglia cù nitroglycerina hè stata rotta in u prucessu di trasportu. U liquidu spilled, soffittatu u tarritoriu, risultatu in a furmazione di dinamita. Alfred Nobel ùn anu micca ricunnisciutu a versione sopra è insistia chì ellu cercà appena una sustanza chì, quandu si cunfundia cù nitroglycerine, reducià l'explosività. U neutralizificatu necessariu era kieselguhr - una roccia, chjamata sempre croce.

U laboratoriu per a pruduzzioni di dinamita sucietaria suvietica urganizata trà u lavu nantu à una barca, luntanu da e populazione.

Dui misi dopu u principiu di u laboratoriu, u zitellu Alfred ha purtatu cù un vignaghjolu di Stoccolma, Johan Wilhelm Smith, u patrone di un milionu di fortuna. Nobel hà sappiutu à cunvince Smith cù parechje altri investituri per unisce è furmà una impiegazione per a produzzione industriale di nitroglycerina, chì iniziu in u 1865. Rice sapendu chì a patent sueca ùn pruteghja i so diritti à l'esteru, u Nobel palesta u so drittu à fabricà a nitroglycerina è a vendita in u mondu.

Scopi di Alfred Nobel

In u 1876, u munnu hà amparatu annantu à a nova invenzione di u scientist - "una mutazione rattling", - a cunnessione di nitroglycerina cù colodion, chì pussedenu un spluscule più forte. I anni anzi sò ricchi in scuperti di a cumminazzioni di nitroglycerina cù altre sustanzi: ballistite hè u primu fiori senza fumu, hè cusì cordellu.

L'interessi di Nobel ùn sò micca limitati à travaglià cù sustanzi sustanciosi: u scientistu era piace l'ottica, l'elettrochimistia, a medicina, a bioluggìa, hà designatu bagnu di vaporificà è i freni autumaticu, pruvatu à fà un caucciu artificiale, studiatu nitrocellulosa è sita artificiale. Ci hè circa 350 patenti, à quali i diritti di Alfred Nobel hà dichjaratu: dinamita, detonatore, pezzi fogliri, metru acqua, apparati di fretura, baromètre, designe di cohete di cummattimentu, gas burner,

Caratteristiche di u scientist

Nobel Alfred hè unu di i persone più educati di u so tempu. U scientistu leghje un grande numaru di libri nantu à a tecnulugia, a medicina, a filusufia, a storia, a fiction, dà preferenza à i so cuntimpuranei: Hugo, Turgenev, Balzac è Maupassant, ancu pruvatu à scrive. A maggiorità di l'opere di l'Alfred Nobel (novu, ghjochi, poema) hè statu mai publicatu. Solu l'òpira di Beatrice Cenci - "Nemizida", chì era già cumpiitu à u mumentu di a morte, hè cunservatu. Questa tragedia in quattru atti hè statu salutata da l'alicità di i chjodesi. Allora tutti i circulazioni pubblicati, publicati in u 1896, dopu a morte d'Alfred Nobel, fù distruttu, eccettendu questi copii. U mondu hà avutu l'oppurtunità di acquistà cun stu travagliu maravigliu in u 2005; Fu ghjucatu in memoria di u grande scientistu in u stadiu di Stoccco.

Cuntratti cuntrullà Alfred Nobel cum'è un omu sullen, chì preferiscia u citadinu di cità è animatori à rinvià a solità è l'immersioni constantu in u travagliu. U scientistu hà guidatu un stiltu di salvezza, trattatu nè negativu à fumà, l'alcohol è i ghjoculi.

Sènnu sicura, u Nobel gravitatu direttamente versu u modu di vita spartanu. U travagliu nantu à e mezchepti splutivi è sustanziali, era un avversu di a viulenza è l'assassini, facendu tremendu un travagliu per l'aiutu di a pace in u pianeta.

Invenzioni per a pace

In u principiu, l' esplusifissimi creati da u spidiziu suec èranu usati per un usi pacìfichi: per stallate e strade di ferroviari, minieri, custruisce canali è tene (in opera di sfacciatamente). Per un scopu militari, l'esercitivi Nobel s'utiljanu solu in a guerra Franco-Prussiana di 1870-1871. U scientistu stessu hè sunnatatu di inventà una sustanza o màquina chì avianu un putere destruzzione chì hà fattu tuttu a guerra impossible. Nobel hà pagatu per i cunfrinzii dedicati à dumande di a pace nantu à u pianeta, è hà participatu ad elli. U scientistu hè statu membru di a Società Parenti di l'Ingenieri Civili, l'Acadèmia Sucietà di Scienze, a Royal Society di Londra. Havi assai premii, chì trattò assai indifferenti.

Alfred Nobel: vita persunale

U grande inventore - un omu attrattiva - ùn era mai statu maritatu è ùn avia nimu. Cercu, sulitariu, distrettu di i persone, hà decisu di truvà un assistante secretariu è postu un annunciatu appropritatu in u ghjurnale. A cumpetite di 33 anni, Sofia Beretta, Felichita, hà rispondita, una zitedda educata, benignata, multi-linguale chì era una zitella. Idda scrivia à u Nobel, hà ricivutu a risposta da ellu; Hà cuminciatu una currispundenza, chì hà suscitatu a simpatia à l'intricatu di i dui costi. In seguitu hà statu un scontru trà Albert è Bertha; I ghjovani caminavanu assai, parlavanu, è e cunversazione cù u Nobel piacenu piacè di Bertha. Dopu Albert stava in affari, è Berta ùn hè micca impughjatu per ellu è si ne turnò in casa, unni stava aspittendu u conte Arthur von Suttner - a simpatia è l'amori di a so vita, cù quale crea una famiglia. Ancu u fattu chì a partenza di Bertha per Alfred era un gran colpu, a so cresia in bonu appressu continuò finu à a fine di i ghjorni di u Nobel.

Alfred Nobel e Sophie Hess

È ancu in a vita d'Alfred Nobel era l'amore. A l'età di 43 anni, u scientistu s'innamora di Sophie Hess, a viddana di u venditore di a splutazioni di u vechju di 20 anni, trasladò a Vienna à Parighji, allughjò un appartamentu vicinu à a casa è a spalleva quantu volia. Sophie hè interessata da soldi. A bella è graziace "Madame Nobel" (cum'è ella chjamò), sfurtunatamente, era una persona svugliata senza educazione. Hè rifiuta di trattà cù i duttori chì ghjera pigliatu da u Nobel.

Cunsigliu di a cumunicazione è Sophie Hess hà dura 15 anni, finu à u 1891 - u tempu chì Sophie hà datu à un zitellu da un ufficiale Ungherese. Alfred Nobel hà parted cun pacificu cù u so amicu ghjovanu è anu nominatu un cuntenutu assai decentu. Sophie hà spusatu u babbu di u so figliolu, ma ùn hà sempri moltu à Alfred cun questa dumanda à aumentà u cuntenutu, dopu à quandu ellu iniziu à insistè à questu, ameciendo di pubblicà e so lettere intimi ma era micca. L'esercitu, chì ùn vulianu micca u nome di u so principale per sciuglì à i ghjurnali, facianu cuncessioni: anu compru i carte di Sophie è i telegrami Nobel è hà cresciutu u so ardu.

Da a zitiddina, u Nobel Alfred era carattarizatu da una salute poveri è era sempre malatu; Nta l'ultimi anni, fù turmentatu da i buchjò. I medichi nurroglicerine prescritti nant'à u scientist - questa circustanza (una rasa di l'ironia di destinazione) divendu à Alfred, chì dedicò a so vita à travaglià cù questa sustanza. Alfred Nobel hà mortu u 10 di dicembre di u 1896 in a so villa in San Remo da una hemorragia à u core. A tomba di u gran científicu si trova in u cimiteru di Stoccolma.

Alfred Nobel e u so prumessu

Invenzione di dinamita Nobel hà vistu a so applicazione per aiutà u sviluppu di u prugressu umanu, è micca i guerri mestieri. Ma l'insinuzione recente nantu à stu scupertu risicamentu urdinò à u Nobel per pensà chì hè necessariu di fà un certu traccia cchiù significativu di una volta diferenti. Allora, l'inventore suviu hà decisu di stabilisce un premiu personali dopu à a so morte, scrivite in 1895, una vulintà, d'accordu chì a parte principale di u statu acquistatu spunta à un fundiu specialmente fundatu - 31 milioni di kroons. I ingressu di l'investimenti avissiru esse distribuitu annu in forma di bonuses per i persone chì purtonu u grandi benefiziu per l'umanità durante l'annu passatu. L'interessu hè divisu in 5 parte è hè distinatu à u scientist, chì hà fattu un scuperta impurtante in u campu di a fisica, a fisica, a literatura, a medicina è a fisiologia, è hà ancu fattu una cuntribuzione significativa à u mantenimentu di a pace in u pianeta.

Un scopu speziale di Alfred Nobel hè statu u fracassu di piglià à cuntà a naziunalità di i candidati.

U primu premiu di u Premiu Alfred Nobel fu fattu in u 1901: hè stata premiata à u cuncorsu di u X-ray di fisici per u scuperta di vigori cù u so nome. I Premiu Nobel, chì sò i premia internazionali più autoritariu è onorevoli, avianu un grande impattu annantu à u sviluppu di a scienza mundiale è a literatura.

In a storia scientifica, Alfred Nobel, chì u testamentu amazed many scientists cù a ghjinirosità, hà intrutu in un pioneeru di u "Nobel" - un elementu chimicu in u so onore. U nomu di u scientistu pupulariu hè l'Istitutu di Fisica è Tecnolugia di Stoccania di l'Università di Dnipropetrovu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.