News è societàFilusufia

As "filusufìa" urigginariamenti capitu: definizione, a storia è facts, intarissanti

Prucessi verbali di li filòsufi di antichità comu apprupriati oghje mentre ch'elli èranu dui è una mità di cca fà. Ùn stu dì chì u mondu hè chì hà cambiatu pocu, o di i virità ch'elli meditated, veru sempre? Se un omu strasurdinariu in u carrughju dumandu se la quistioni, è cum'è I capisce la filosofia, tandu, più prubabile, sta parolla ch'ellu hà da esse assuciati incù l 'antichi sage, hè cusì vechju.

In fatti, li filòsufi aghju vissutu in ogni età, è ch'elli sò in lu 21u seculu, cum'è u quistione fundamentale, per esempiu, circa la natura di esistenza, è u sensu di a vita, i risposti tantu dinù stati micca trovu.

U valore di u prucessu di a riflissioni

Sè noi Accantu à u assai orìggini, li basi di l 'filosofia parolla hè basatu nantu à dui parolle Grecu: phileo, chi significa pi' amuri, è sophia & - saviezza. Cusì, a filosofia fù scritta in capitu com'è l 'amuri di a saviezza, ma micca una sola persona, è tutta a cumunità:

  • À u cori di sta scienza hè a pinzari, ùn ampara qualcosa, micca una cridenza o di sintimentu.
  • Philosophy ùn hè micca un risultatu di u realisazione di u verità, da una persona, ci hè u penseru cullittivu avvinta. In l 'antichi Pitàgura affacciari lu so tiuria, a rialità di ch'ellu hè a fàrici la facts, e poi si misi a pinsari circa altri, qualchì volta si tratta in mosse, e la virità hè natu.

Hè necessaria a delve in lu la storia, di capisce cumu u capisce cumenciu a filosofia. Hè statu vistu comu nu strumentu di ghjugna à a verità di u criticu di e cose. In i tempi antichi, genti hannu statu difficiule à copre tuttu u fenomenu di a menti è u raportu à u mondu intornu à elli. Fighjulendu qualchi pezzu specifichi cum'è, per esempiu, u marei, hanu sviluppatu u so cuscenza, inchiri lu cu l 'espirienza di studià a natura.

Chi prucessu di pinzeru nun Homo Homo, comu cumpurtamentu popolo FANCIULLEZZA hè stu mondu in ellu da u principiu. Per esempiu, micca à offre se u ciriveddu, populu ùn parlanu, è stinza stintivamenti a so manu, da u focu.

Quandu trà l 'azzioni e lu sintimentu ci hè una fiuritura in risposta, pienu da pinsà più sicura, o più prufittu à fà, ci hè una manifestazione di l'accostu filusòficu.

I filosofi di antichità

Prima, pirìudu pri-philosophic hè una rùbbrica particulare di a cultura, è in cuntattu cu la vita pratica bassu. Per esempiu, Confucius insignatu comu si cumportanu in sucietà, sicondu à i reguli: ùn fà ad altri ciò chì tù ùn vuleti elli à fà a voi. Sti maghi vissutu micca solu in antica Cina, ma puru l 'India.

Sti populi ùn pò esse chjamatu Lumières, si sò Iuropa. Di studià i so dichiarazzioni, hè pussibili a furmari un 'idea comu appi urrìggini capiu la filusufìa di li populi di ddu tempu.

A prima filosofu vera cunzidiratu Categoria, ca campau nti lu 625 - 545 aC. E. Sò cusì chì tutti - sta hè l 'essenza d' acqua, hè u travagliu di solu mutivu, cum'è stu ùn s'appoghjanu nantu autri, comu a mitulugia.

Liati à stu sughjettu, hè stata fundata solu nant'à u so assirvazzioni di a natura, di e cose, è pruvatu à spiegà l 'uggetti di a so amparera. U fattu chì a causa a ràdica di tutti i ànimu è inanimate nature hè acqua, si ficiru, di venda u so sfarenti stati: masiv, liquidu è edema.

Discipulus e pùblicu di Categoria cuntinuatu à u sviluppu l 'idei di u so maestru, imposta cusì u fundamentu di a prima scola di pinzeru, senza chì ci fussi nuddu Eraclitu, cridete chì ghjè impussibule in u listessu fiumu entre dui o c'avissi cuniatu, chì trovu à mezu à i salti numeru di e cose è finòmini mudellu numericu.

U più suprattuttu li rapprisintanti di li scoli filusòficu di antichità sò Socrati e Platoni, Aristòtili e Epicurus, Seneca. Iddi vissutu in aC, ma taliàstivu di risposte à u listessu quistione chì mente è cumpagnia mudernu.

Filosofia medievale

A duttrina principali di u Medievu era u dogmas di a chiesa, accussì lu travagghiu principali di l 'filòsufi di stu piriudu fu a ricerca di a tistimunianza di' esistenza di u Creatore.

Dapoi filosofia fù scritta in capitu com'è l 'amuri di saviezza, è a ricerca di a verità à u prucessu di u pinsà è assirvazzioni di a natura, duranti lu crollu cumpleta di lu pinzeru scentificu, hè guasi degraded.

Duranti un longu e scura epica di u medievu tuttu u più famosu pensatori, o sò assuciati incù u chiesa, o di stà à sente a so sarà, chì hè innaccittevuli, dipoi filosofia - na forma particulari di a cunniscenza di u mondu cù l'aiutu di lattice liberi ogni domma di pinzeru.

U pensatori più bè cunnisciutu-di u tempu:

  • Avgustin Avrely, ca scrissi nu trattatu "Cità di Diu", i so idei stati embodied in criannu la Cresia Cattòlica.

  • Foma Akvinsky tinia 'idei li chi arriniscìu a addattà u tenets di faiths.

U principale spazii di dibattiti filusòficu di u tempu era lu primacy di a materia, o idee, è indicazione - Theocentricism.

Renaissance

U uttinuti principali di stu pirìudu è lu distaccu libbirazzioni di u corpu di ghjente da u pesu di religione, chì, a turnu, cundottu à un periodu di scienza, arti, littiratura è innuvazione.

Cosa hè urighjinaria vulia dì da l 'filosofia di u Renaissance fu chiamatu lu ritornu di l'antichi' idei di Umanesimu, chì fù fundata in u anthropocentrism. Man diventa u centru di l 'universu, è u studiu vene à l' fore. Per esempiu:

  • Pico della Mirandola cuntaru ca lu Criaturi creatu 'omu un liberi di sceglie cumu si à esse: a caduta di u livellu più bassu di esistenza, o Elevate la brama di a so anima.
  • Erazm Rotterdamsky pinsatu chì tuttu hè à Diu, è nigatu lu cuntrollu esterni di tutti i cosi, un tipu di a creazione.

  • Giordano Bruno statu realizatu à u senu di u cuncettu di l 'pluralità di mondi.

Duvuta a l 'Iuropa, di u tempu, ci pò esse vistu cum'è filosofia urigginariamenti capitu in antichità, è cumu hè cambiatu u prughjettu chì sò state hat e rivista li nzignamenti di l' antica sage.

novu tempu

U XVIIIesimu seculu, detti lu munnu, un tuttu aise di granni filòsufi chì hanu infruinzata lu sviluppu di lu pinzeru umanu in lu futuru.

Sè filosofia fù scritta in capitu com'è l 'amuri di a saviezza, avà vene à u sapè fà, fore e so dumanda pratica. U pensatori di u tempu sò divisi in dui campi: i empiricists è rationalists. U primu gruppu:

  • Frensis Bekon, chì pratindia ch'eddu chì a cunniscenza è a putenza, dannu populu l 'uccasioni di guariri di preghjudizii è cuncetti religiosi da u valore di u mondu da u particulare à u generale.
  • Inedite pinsava chì u fundamentu di a cunniscenza deve esse la spirienza, a dìciri francu u cuntattu cù a natura è u so pircizzioni à traversu u stessu.
  • Dzhon Lokk hè di u parè chì ci hè in i menti umana hè nunda chì ùn avissi stata scritta in a so sentimenti. Hè à traversu u sensu di una persona mpara, pensa circa u so natura, è fà cuegghiè scientificu.

Empiricists hè particulari à s'appoghjanu nant'à i sentimenti à capisce u mondu, è u pesu di i casi di a vita d'una persona.

rationalists

Cuntrariu empiricists, rationalists hannu un parè sfarente, per esempiu:

  • Rene Dekart spressu u tesa funnamintali: Pensu, dunque I esisti. Stu vulia dì chì solu u fattu ca l 'omu - un pensamentu, ditarminatu da u fattu di u so' esistenza. rolu impurtante in u sviluppu di a cuscenza umana hà avutu a so durata di quantu ci pensu, è issa hè a nostra vita. Si prima ca parlavanu circa la duppia di lu munnu, ca si basa nun sulu principiu materie, ma dinù spirituali chi hè integrata.

  • Benedict italiano cridutu chì a basa di tutti i cosi hè un tipu di vita, da u quali fubbi tutti i mondi visibili è ochji. Iddi affacciari la tiuria di lu ritrattu di a rialità, a cui lu Criaturi statu identificatu cu la natura.
  • Gotfrid Vilgelm Leybnits creatu a tiuria di monads, in u quali ogni parsona hà un unicu Monad - l 'arma.

U esempiu di i tiurii di scentifichi di u 17u seculu, si pò vistu comu appi urrìggini capitu filosofia (l 'amore di a saviezza di l'antichi), è chì a liveddu di riflissioni umanu hà lassatu.

I filosofi di u 18u seculu,

Età di i Lumi datu nascita à una nova speci di lingua italiana filusòficu, induve fù rializatu u più impurtante di battagghia intellettuale trà cuncetta comu u matirialisimu è idialisimu. À mezu à i grandi pensatori di u tempu particularmenti bè cunnisciuti:

  • Voltaire, chì era un avversi di lu putiri monarchicu assuluta è influenza di a ghjesgia in u corpu di pirsuni. Era una senza-Pitàgura, ca iddu pinzava ca ci hè nimu à Diu.
  • Zhan Zhak Russo hè un criticu di u prugressu è a civilisazione, chì diventa a causa di lu Statu, ca purtau a lu gruppu di genti, secondu a so statutu suciale.
  • Denis Diderot fu rapprisintatu da materialists. Iddu hà cridutu chì u mondu - hè a materia in opera, in u quali l 'atomi spustà.
  • Immanuel Kant, u cuntrariu, hè n'idealista. So li misi avanti è pà u tiuria chì u mondu hà un principiu e na punta, chì u mondu ùn hà principiu. Iddu hè famosu per a so antinomies - cuntraddizzioni filusòficu.

Sè filosofia fù scritta in capitu com'è l 'amuri di a saviezza è a libertà di pensamentu, i Lumi di u 18u seculu, purtò lu fora di la menti umana à capisce la mpurtanza.

Filusufìi di u 19u seculu

A direzzione filusòfichi cchiù canusciuta, influenzatu l 'allungamentu di sviluppu di stu science, positivism era u fundatore di u quali hè Ogyust en. Iddu hà cridutu chì a basa di tutti deve esse u solu a cunniscenza pusitivu, basatu nantu una sperienza spirimintarmenti dirivatu.

Sè filusufia hè di solitu discritta comu na tiurìa si basa supra la canuscenza di un omu di u mondu cù l'aiutu di riflessione nant'à ellu, Conte dissi ca nun avia cchiù, comu li basi di tutti i cunniscenzi deve esse sustinuti da pigghiavanu. So tiuria addivintò la forza di u sviluppu di a nova indicazione in filosofia digià in u 20u seculu.

A filusufia di u 20u seculu,

Karl Poppir spartutu a prima li cuncetti di scienza e la filusufìa. Sè in u prima seculu, ci era liti trà i pensatori in stu riguardu, poi, ri Poppir infini schiarisci chì filosufia ùn hè una scenza, è un tipu particulare di a cultura, chì hè particulari à u so modu di capì u mondu.

Oghje, sta cultura hà penetrazione, in tutti i zoni. Ci hè una filusufia di arti, riliggiuni, history, pulitica, ecunumia, etc.

Essa è vista mondu

In lu 20u seculu, si vede e addivintau pupulari cuncettu di worldview. A sapete cumu a ntirpritari l 'filosofia deve esse cuscenti chi idda comu:

  • Cumenciu, ma hè u sapè fà di essa da rifletta i sfarenti fenomenu maiò in u mondu, è tuttu ciò chì ci inchiu lu.
  • U prossimu tappa - lu studiu di l'omu è u so locu in a rialità.
  • A chì seguitanu un passu - u sviluppu di a cunniscenza scientifica, u Natural di filosofia cum'è una disciplina siparati.

Nisun scenza per via di u fattu chì i studii solu parte di u mondu, ùn ponu pensà hè cum'è un inseme. Hè disponibile solu filosofia, tantu ùn hè una scenza, ma si pò piglià a so megliu cunniscenza è fà li un ritrattu di u mondu.

L'essenza di u parsona

À tutti i tempi, Lumières interested in u sensu di a vita umana è i so scopi. Oghje ste categorie hè cunnisciuta di più cà l 'sage di antichità, ma risposte difinitivu ancora nuddu ricevutu. Dunque filosofia cuntìnua a studiari l 'essiri umanu com'è un microcosimu di u universale in u corpu interu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.