Educazione:, Scienza
Termodimulugia hè ... Definizione, leghje, applicazioni è processe
Chì hè a termudinamica? Eccu una seccu di a fisica chì trattà cù l'estudo di e pruprietà di i sistemi macroscòpichi. À u stessu tempu, i metudi di energia di cunversione è i metudi di a so trasmissioni sò ancu sottu u studiu. A termma mudlinzia hè una fossa di a fisica chì studia i processi chì si trovani in sistemi è i so stati. Chì da quale cresce in a lista di e cose studiate per ella, avemu da parlà oghje.
Definizione
In a stampa quì sottu pudete vede un esempiu di un termogramatu assicuratu in u studiu di una ghjallina cù l'acqua calenta.
Termodinamica hè una scienza chì basa in fatti ghjinugrafiche fatti di l'Esperienza. I prucessi chì si trovanu in sistemi termodinamichi sò deskritti cù quantità macroscòpichi. A so lista cumporta parametri such as concentration, pressure, temperature and like. Hè chjaru chì ùn pò micca esse applicati à molécule individuali, ma sò ridotti per discrivinu u sistema in a so forma generale (in cuntrastu di quelli chì anu utilizatu in l'electrodynamica, per esempiu).
A termudine mudificà hè una fossa di a fisica chì averebbe ancu e so propria liggi. Iddi, cum'è u restu, sò di una natura generale. Determinisi specifiche di a struttura di una sustanzita donata ùn avè micca un effettu significativu per a natura di e lege. Hè per quessa hè dettu chì sta seccione di a fisica hè unu di i più appiecenti (o megliu, appiegatu di ricerca) in a scienza è a tecnulugia.
Applicazione
Pudete un listinu per esempiu assai tempu. Per esempiu, parechji suluzioni basati in lezii termodinamichi ponu esse truvatu in u campu di l'ingegneria termale o l'ingenierìa di l'energia elettrica. Ciò di a descrizzione è a cumprinzzione di e reazzioni chimici, transizzioni di a fassi, i fenomeni di trasportu. In modu, a termudinamica "cooperate" cù dinamica quantum. L'esfera di u so cuntattu hè una descrizzione di u fenomenu di i buchi nichi.
Lege
A stampa quì sottu a l'esencia di unu di i prucessi termodinamichi - cunvucazioni. I capri boni di a materia urigginali in u cima, i capri friddi - falanu.
U nomu alternativu di liggi, chì, per voi, ùn hè micca usatu micca com'è un esempiu più spessu, hè u principiu di a termudinamica. A data, cunnosci trè (plus un "zero", o "generale"). Ma prima di parlà di ciò chì cagiuna di e leghje implica, avemu da pruvà risponde à a quistione di ciò chì i principii di a termudinamica sò.
Hè una cullizzioni di certi postulati chì formanu a basa per capiscenu i processi chì avianu in macrosistema. I disposizzioni di u principiu di a termudinamica sò stati stabiliti empiricamente cum'è sta serie di esperimenti è studienti scientifichi fighjine. Cusì, ci sò certu prupòsitu chì ci permettenu di ripiglià i postulati in u serviziu senza alcuni dubbiu nantu à a so precisione.
Certi cagiani si dumandenu per quale a termudinamica precisa di sti liggi assai. Bonu, pudemu dì chì i bisogni di u so usu hè dovutu à u fattu chì in questa sizzioni di a fisica i paràmetri macroscòpichi sò deskritti in una manera generale, senza uttenimentu di cunsiderà a so natura microscòpica o funnies di u listessu pianu. Questa hè micca a sfera di a termudinamica, ma di a fisica statistica, per esse più specifiche. Un'altra cosa impurtante hè u fattu chì l'accuminzamentu di a termudinamica ùn deveni micca di l'altri. Hè ciò chì unu di u sicondu pò esse dedue.
Applicazione
L'applicazione di a termudinamica, comi dettu prima, vai in parechni stanzi. A strada, unu di i so principiu hè presa com'è una basa, chì altrimenti hè interpretata in a forma di a liggi di conservazione di l'energia. Soluzioni termuloggiana è i postulati sò implementati bè in industriuli such industriale, biomedicina, quimica. In energia biològica, a lege di a conservazione di l'energia è a liggi di probabilità è a direzzione di u prucessu termunarnatu sò universalmenti usati. Aduprà cù questu, sò utilizati tretus cuncetti più cumuni, induve tutti u travagliu è a so descrizzione sò basati. Questu hè un sistema termodinamatu, prucessu è fase di u prucessu.
Prucessi
I prucessi in a termudinamica anu un altru gradu di cumplicità. Ci sò sette di elle. In generale, u prucessu in questu casu ùn deve esse cumpresu nunda più ch'è un cambiamentu in u statu macroscòpicu induve u sistema hè statu iniziatu prima. Ci si deve esse capitu chì a diffarenza tra u statutu iniziale cunnizcione è u risultatu finali pò esse insignificante.
Se a diffarenzia hè infinitu intima, allura u prucessu chì hè stata fattu pò esse chjamatu elementariu. Se discutemu di prucessi, avemu bisognu à ricumpinsà à cumentà i termini. Unu di elli hè u "corpu di travagliu". Un corpu di travagliu hè un sistema in u quale hè un prucessu termale o parechji.
I cundizzioni i prucessi sò spartuti à unquilibrium è equilibriu. In u casu di l'ultimi, tutti i stati à u quale u sistema termodinamicu hà da passà sò, rispettivamente, unquilibrium. Spessu, u cambiamentu in i stati si trovi in casu di suchosu à un passu rapidu. Ma i processi d'equilibriu sò vicinu à quasistatic. In elli, i cambiamenti sò più lente.
I prucessi termichi chì si trovanu in sistemi termodinamichi ponu esse riversibili o irreversibile. Per capiscenu l'essenza, divizemu in a nostra rapprisintazioni a secùncia d'azzioni à certi intervalli. Se pudemu fà u stessu prucessu in a direzione opposta cù a stessa "stazioni intermediazioni", pò esse chjamatu reversibule. Inutili, ùn hà micca travagliatu.
Similar articles
Trending Now