Educazione:L'urdinaria è i scoli

Storia di u sviluppu di numeri. Storia di u sviluppu di numarosi vera

A civilizazione moderna hè solu impussibili imagine senza numeri. Emu trottu in tutti i ghjorni, facemu docenti, cintunari è millaie d'azzioni nantu à elli cù l'aiutu di l'ordinateur. Avemu cusì accustatu à questu chì a storia di u sviluppu di i numeri ùn ci hè micca interessatu à tutti, è assai persone anu mai pensatu. Ma senza cunniscenza di u passatu, unu ùn pò mai l'capiscenu u presente, è per quessa un si pruvà sempre à fà per capiscenu l'urighjini.

Allora chì hè a storia di u sviluppu di i numeri? Quandu anu parechje, cumu si chì l'omu avè a so creazione? Scupremu!

Sviluppu

In matematica, ùn ci hè nisuna cumpunente più impurtante. Malgradu questu, u numiru com'è cuncettu hè evoluzione annantu à parechji milla d'anni, finu à chì i cimi scientisti di u mondu anu accunsentutu di cumu per percive.

I primi disciplinesi appiicati, chì urgantamente urdinà a sviluppu di stu cuncettu, sò assuciati à l'agricultura, a custruzzione è l'osservazioni di l'astri. A su turnu, l'estudo di u celu è a categuria di tutte e dimensioni sò stati vitali per u sviluppu di u trasportu è u mercatu internaziunale, senza chì nisun statu puderebbe sviluppà.

Un pocu filusufìa

Ancu i cimini più primitivi sò sviluppati è purtatu à una sola vista di parechji seculi. Parechji sò stati formati per risultatu di riimpiimentu creanu di e parolle o lettera individuali. U famusu Pitagora hà dettu chì i figuri sò quella sustanza misteriosa, efimera da quale l'u universu sanu hè furmatu. In generale, sicondu l'idee muderni di a scienza, era in parechji manere ghjusti.

I cinisi divisi i numeri in dui grossi categurie (chì anu subbitu à questu ghjornu):

  • Odd, o Ian. In a filusufìa chinesa antica, simbolismu u celu è l'auspiciousness.
  • Cumu, ancu (Yin). Stu cuncettu si simbolava a tarra è a inestabilità.

Dapoi u tempu anticu ...

Surely you already guessed that the history of the development of numbers begins to count down from the times of the deepest antiquity. À quellu tempu, i simboli misteriosi eranu accessibili solu à i sacrificadori privilegiati, chì diventonu a primi matematii in a storia di u nostru munnu.

Antropolisi è archeologi anu stabilitu chì omu hà pudendu cuntà digià in l'Edat Stone. À u primu, i primi nummari sò stati indicati solu da u numicu di i dettati. E usanu a cuntalli i passi, a preda, i nemichi ... In prima a persona era necessariu solu uni pochi numeri primi, ma u sviluppu di a società dumandava una cumplicità di u sistema. Questa solu ùn hà solu guidatu à u sviluppu di i rudimenti di a matematica, ma ancu hà cuntribuitu à u sviluppu di tutta a civiltà umana in generale, postu chì u cuntu dumandava un intensu travagliu intellettuale.

Cusì a storia di l'emergenza è u sviluppu di u numiru sò intigibbilamenti ligati cù a migliuranza di a mente è u scopu di i nostri ancisteri distanti di l'autore millenamentu. In più chì avianu guardatu à l'astri, più ch'elli crèdenu di i mudelli matematii (ancu à u primu nivellu) in u mondu intornu à elli, più prudente eranu diventate.

Intuitive concept of number

Quandu u primu scambiu hè accadutu, una persona hà cuminciatu à amparà à fà paragunà u nùmeru di articuli cù valori simili per i bè di offerte. Ci era cuncetti "più", "menu", "ugguali", "quantu". I cunniscenza prestu prestu più complexa, è perchè prontu hà avutu una bisognu di un sistema di cuntu.

Semu devi esse ricordati chì a storia di u sviluppu di i numeri in realtà si piglia cun l'apparenza di a prima persona intelligente. Intudumente sapia cumparà u numaru di persone, animali, ogetti, anche senza even the slightest notion of even the simplest mathematics. Ma questa era l'oddità: qualunque oggettu pò esse toccu, è alcuni di elli ponu esse facilitati in un capeddu.

Nummari, chì discrivinu a proprietà di questi ogetti stessi, esistinu, ma era impussibile di tuccallu o paragunate. Sta pruprietà cacciò i sughjetti in u timore, attribuìanu e numeri à qualità màggica, supernaturale.

Qualchì evidenza di ipote pruposti

I Cientificisti sò longu chì capite chì invece a ghjente hà utilizatu solu trè cuncetti: "una", "dui" è "assai". Questa hipòtesis hè brillantemente cunfermata da u fattu chì in parechje lingue antichi sò stati troppu esse trè forme (in u grecu anticu, per esempiu): unicu, duali è pluralu. Un pocu dopu, un omu hà amparatu à distingue, per esempiu, duie viscuvili da trè. In prima, u cuntestu era assuciatu cun qualchì settellu specificu di elementi.

Finu à pocu tempu, l'australiani indigena è i polinesia eranu solu dui numeri: "una" è "dui", è tutti l'altri numeri anu obtatu da cumminienti. Per esempiu, u numiru trè hè dui è unu, quattru sò dui è dui. Hè sorprendentemente ricordata di u sistema binariu di u calculu chì hè adupratu di a tecnulugia di l'informatica! In ogni modu, a vita duru di quelli tempi hà ubbligatu à amparà, è perchè u primitivu cuntu prestu prestu in cume matematica.

Babilonia è Mesopotamia

In a Babilonia antica, a matematica hà sviluppatu particulari assai, postu chì in questa statali eranu creati strutturi summessi, summasi cumplicati, chì senza calculi ùn anu micca esse custruitu. Hè strasurine chì pò pari chì i Babilonia ùn anu micca un tremulu particularmente pè i numeri, perchè a storia di u cuncettu di un numiru in u sensu largu di a parolla pricidine precisamente cun elle.

Babiloni anulavanu tutte e so cuntimpuranei in u fattu chì puderanu scrive u numeore massimu di objecti, persone o animali cù un sensu minimu di simboli. Prima introdutte un sistema posizionale, chì assume un valore numericu diferenti di u listessu numaru chì occupanu posti diffirenti in un cuntestu numericu.

Inoltre, u so sistema di calculu fu basatu nantu à u metu di mette sexagesimal, chì i babiloni, cum'è scientists suggestinu, prenutu prestu da a civilisazione sumeriana. Ùn pensate micca chì a storia di u sviluppu di u cuncettu di numeri hà firmatu in questa zona. Avemu ancu usendu u cuncettu di 60 minuti, 60 sicondi, 360 grazie in u cuntestu di misurà a circunfirenza.

Pitagora anticuamenti

Scribi antichi in Babilonia hà digià cunnisciutu ancu e proprietà di i trianguli rectanguli. Inoltre, realizanu u calculu di u vulume di a piràmide truncata. Oghje hè predefinitu chjamatu chì a storia di u sviluppu di numeri raziunali viniata pricisamente da quelli tempi: i matematii di Mesopotamia è Babylon ùn sò micca solu fraccioni attivamente utilizati, ma ancu puderebbenu risolvi cù i so prughjetta d'aiutu cù quattru valuri incresciuti!

In u passatu recente, i matematii muderni anu surprised à amparà chì i so antichi predecessori raru in sforza micca solu un quadratu, ma ancu una radica cubica. Anu vicinu à avè determinatu u numiru Pi, circa u circondu à quattru. Semu devi esse nutatu chì i Egiziani sussigratu à calculà u più accattuttu u so valore (3.16).

Nummari naturali

No menu antica hè a storia di u sviluppu di u numaru naturali. A ora, si pensa chì u primu aduprà stu termini in i so opiri era l'anticu scientificu Boecium (480-524), ma longa prima di ellu, Nikomach di Geraz hà scrittu in i so opiri di a natura, naturali di serie di numeri.

Ancu, in u cumuzzu mudernu, u termu "numaru naturali" hè stata solu utilizata da D'Alembert (1717-1783). Ma ùn avete micca chibbler: u studiu stessu di u cuntenenu accuminciassi cù elli. Dopu tuttu, i nummari naturali sò 1, 2, 3, 4, ...

Cù a so aspettu, u passu più impurtante hè statu fattu per l'emergenza di matematica è àlgibra in a forma chì l'avemu cunnisciutu oghje. I matematichi muderni cun fidanzita di parlà di l'infinitu di una quantità di numeri naturali. Di sicuru, in tempi antichi un omu ùn sapia micca di questu. A quantità chì a ghjente ùn si pudia micca imaginate hè statu indicatu da a parolle "scurientie", "legione", "set" è cusì. Allora a storia di u sviluppu di a linea numèrica hè assai antica ...

Teoria di set

Prima, u numaru naturali di numeri era summamente curtu. Ma u famusu Archimedi (III seculu aC) anu sviluppatu significativamente u cuncettu. Era questu pueta littirariu chì hà scrittu u travagliu Psammite, chì i so cuntimpuranea spessu ciamatu: "Càlculu di granuli di arena". Hà cunsideratu accurately the number of small particles that teoricamente puderia occupà u voluminu tutale di u ballu cun un diametru di 15.000.000.000.000 km.

Prima di Archimedi li Greci si puderanu alcuni u numicu di 10.000.000 di mia. Myriad, invece, chjamà u numeru à 10 000. U moi nomu venenu da u grecu "miros", chì significa "immensurabile large", "incredibly huge" in russo. Archimedi si n'andò più: hà principiatu à utilizà à i so calculle u cuncettu di "innamma innamuratu", chì sussigau l'hà purtatu per creà u so propiu, u sistema di calculu di l'autoru.

U valore massimu chì u scientificu puderia scrivintà 80.000.000.000.000.000 zeros. Se impremenu questu nùmeru nantu à una cinta di cinta di pezzu longu, pudete cercà tutte u globu nantu à l'equatori più di dui miliuni di volte.

Cusì, tutti i numeri naturali sò dui funzioni più importanti:

  • Puderanu caratteristicà u numeru di qualchi ughjettu.
  • Cù a so aiuta, i signalamentu di l'oggetti in una serie di serie sò deskritti.

Nummari reale

Ma chì secondu a storia di u sviluppu di numarosi vera? Dopu tuttu, in matematica, ùn occupanu micca un locu menu impurtante! Prima pudemu ricaricà u ricordu. Ogni pusitivu, numuru negativu, è ancu cero pò esse chjamatu validu. U so putere hè divisu in raziunale è racione.

Sì avete leghjite l \ 'articulu, puderete guessjà chì a storia di u sviluppu di numarosi vera cumincianu da l'alti di l'umanità. Siccome chì u cuncettu di cero era prima (infurmazione più affausa o pocu informativa) formulata in u 876 da a Natività di Cristu è introduttu in l'India, pudemu marcà questa data com una data intermediata.

In quantu i significati negativi, sò stati primi discritti da Diophantu (Grècia) in u terzu seculu dC, ma eranu "legalizati" solu in l'India, praticamenti simultanea cù u cuncettu di "zero".

Hè ricurdatu chì a storia di u sviluppu di i numeri in matimatica pressupurà a so esistenza even in l'Anticu Egittu, perchè in u risultatu di i calculi eranu manifesuti spessu. Ma solu à quest'annu eranu cunsiderati "impussibile" è "irreal", anche certe volte ci sò stati usu di valuri intermedi.

Nummari razzjonali

Pensemu chì un raziu numeru hè una frazzioni. In a furmazione di un numeratore, un intudu hè adupratu in questu, è u natu naturali hè u denominatore. Ùn avemu mai sapi quandu o quandu u cuncettu sò urighjificatu per a prima volta, ma era attivamente utilizatu da i sumeriari per parechji milla anni prima di a nostra era. U so esempiu era suitatu da i grechi è l'egiziani.

Cumical numeri

Ma si sò stati uttinutu pocu tempu, sùbitu dopu a scuperta di metudi per calculà e radici di l'equazioni cúbichi. Questu era fatta da l'Italia Niccolo Fontana Tartaglia (1499-1557) versu u principiu di u XVI seculu. Allora ellu hà sappiutu ch'ellu ùn era micca sempre possibili d'adopra solu numeri riali per esibitu diverse tipi di prublemi.

Era solu in 1572 chì stu spenore strangulate hè spiegatu. Hè stata capaci di fà stu Raphael Bombelli, da quale a storia di u sviluppu di numuli complexi accumenza. Ma i risultati uttinutu da ellu durante un bellu pezzu sò stati considerati "invenzioni di un charlatuni", è solu in u XIX sèculu u gran matematicu Carl Friedrich Gauss prova chì u so distante predecessore era bè.

Autru teoria

Certi circherosi dì chì per i primi canteriasi imaginariu sò stati citedu finu à 1545. Questu hè successu nantu à e pagine di u famosu in questu tempu u travagliu "Artu Grande, o Regioni Algebraici", chì era scrittu da Gerolamo Cardano. Allora pruvò à truvà una suluzione à u prublema di dui numeri, chì, quandu multiplicate, dà 10, è quandu multiplicate, u so valore aumenta à 40.

Per un bellu pezzu prima li matematichi anu a quistione di u so setu pudia esse cumpletu. Spiicalli: sò l'operazione nantu à i valori cumplessi cresciute sempre risultati complexi è veri, o pudete spustamenta l'esplorazione guida à a scuperta d'una cosa completamente nova? In ogni casu, a suluzione per questa problema hè in i travagli di Abraamu di Moivre (datanu 1707), è ancu in l'opari di Roger Cotes, chì anu publicatu in u 1722.

Eccu a storia di u sviluppu di u numeru. Più brevi, per suprattuttu, ma l'articulu ùn anu cunsideratu i più fundamenti di ricerca in questu campu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.