Educazione:, L'urdinaria è i scoli
Situazione geografica di Grecia, u mari, isuli, natura, clima
L'Grecia ocuva a parti miridiunali di a penisula balcanica è l'isuli vicini. Questa cunfini di fruntiere in Albania, Macedonia, Bulgaria è Turchia. A causa di a so locu geografica, Hellas hè distinatu da u so terrenu unicu, a natura è u clima.
Situazione giugrafica
L' area di a Grecia hè 132 mila chilometri quatri. Hè bagnata da parechje mari. A situazione geografica di a Grecia hè tali chì stu paese duvemu una costa di 15 mila chilometri. U paisanu pò esse divisu in trè parte: u cuntinente, a Peninsula di Peloponnese è numerosi isuli. A Grecia, situata in i Balcani, si compone di parechji pruvinde: Grecu Macedonia, Thrace, Epirus, Tessenna.
Peloponnese
Mainland Grecia in u mapu hè una extremità in a forma di a Peninsula Peloponnese. Hè cunnessu cù i Balcani da u Istmu Corintu. À traversu, per migliurà a logistica, u canali navigabile hè stata cavatu. In u sud di a penisula trà Messinia è Lakonia sò i monti di Taiget. Sò fatti di calcari è schistini cristallini. I picculi più altichi sò cuparti da a neva ogni inguernu. A posizzione geografica di a Grecia hè tali chì in queste latitudine i castagni, i firuti è di quattri. Periòdicamente, soffrenu assai da incensione a grande escala.
In i tempi antichi u Pilupunnesu fù u locu di nativu di a civiltà antica Mycenaean. Oghje, a cità più grandi di a penisula hè Patras, in u quali 169 mila persone viranu. Stu portu si trova in a baia portu chjamatu Patraicci. In u centru di u Pelopone, ci hè una muntagna, da quale alluntanate quattru più catene. Formanu picculi peninsuli è pittoresca chjusi.
U Mariu
A posicione geugrafica u costumera di a Grecia hà fattu un paese di parechje marchi. Ci hè lavatu da trè piani di piscina. Questu hè u mari Egeiu, Ioniu è Libianu in u sudu di Creta, chì formanu parti di un grandu Mar Mediterraneu.
Greci di l'antichi antichi èranu attaccati à l'acqua. I so navi si sò viaghjanu finu à u livante è à l'ouest, è i viaghjatori empiezii fundaru a culonie in l'Europa meridionale. U mari principali per a Grecia hè u Mari Egeiu. Chjesa hè trà À Asia Minor, Peninsula Balcanica è Crete. I so acqui sò lavati micca solu da Grecia, ma ancu da i so vicini in Turchia.
Isuli
In uccidintali, a costa di a Grecia hè immaginata da e Ionii. Questu hè un gruppu pocu nicu. Ma u mari Egeiu hè strappatu di una quantità enorme d'isuli. Sò dividuti in parechji gruppi: Cicladi, Spuradi sittintriunali, Sporades meridionale (Dodecanese). L'isula più grande sò Creta è Rodi. In cunnessione cù sta diversità, a pusizioni geografica di a Grezia hè summamente straordinaria. In u cartulare, u paese duva parechji dumila alte di altri tene. Populatu di elli micca più di 200.
Soccorsu
Ùn importa micca quantu modesta in talla ùn era Grezia in u mapu, u so esercitu hè diversu. Ci hè una scogliera è alta muntagna. Gruppi separati sò i cimi di Thrace, Macedonia, Pinda, Olympus (un massimu eponymous è u più altu massimu in Grecia cun una altura di 2.900 metri). I posti alternati cù pianeti è chjucchi.
I bancani sò largamenti indiziatu è ocultanu assai sorpresi. Dunque, ancu cù i norme generale di u Mediterraniu, ùn hè micca unicu unicu chì Grecia. A descrizzione di u sughjettu ùn pò fà senza dì di u Capu Tenaro nantu à a Peninsula Peloponnese. A Vicinanze hè a profonda depressione in u Mari Mediterraneu, chì hè chjamatu "Inus Well".
Calcari hè spargugliatu in Grecia. Grazie à elli in u paese (in particulare in a so parti occidentali), assai caverna, cràter karst è altre dettagliu di u paisaghju, dà un apre naturali naturali.
E muntagne sò più ghjovani è rien. In più di calcariu, sò cumposti di shales argilla e margi. I muntagni greci ùn anu mancu sù chjusi è i picculi cimi. Pendenti, com'è regula, sò micca di vegetazione per via di a longa pastore di u bistiame è di u clima di u clima seculu.
U clima
Sicondu indicatori meteorulogichi, Grèziu, a descrizzione di quale anu micca cumpreta senza dì di u regnu di tempura, differsa in a maiò parte di u so territoriu in u Mediterraniu è u clima subtropicu. À u listessu tempu, l'experti identificanu diversi regioni specifichi. Per esempiu, in u Epiru sittintriunali, a Macedònia sittintriunali è in parti in Tessizia, u clima ùn hè micca solu muntagnoso, ma ancu moderatu. I so caratteristiche (i stati calii suttomi, l'inguerni friddi) sò simile à l'alpini.
In Attica, u Peloponnese è Crete, u clima hè Mediterraniu. A Rain è raru quì. In certi stagioni l'estate siveru pò passà senza un pezzu di piova. In a listessa zona si trova l'isula di Karpathos. L'Grecia hà una zona di transizione in l'Isuli di u Egeiu sittintriunali, induve u clima hè summittivmente minimu - pò esse assai friddi è calda.
U clima in u cuntinente hè assai influinzatu da a Serra Pind. A rigioni à u punenti di questu (Epirus) riceve cunsideratu più precipitazione da a Tessenna, situata in u livante.
A capitale di Atena si trova in a zona di transizione, induve e funziunalità di u clima Mediterraneu è u clima temperatu sò cumprati. In a parti sud di u paese, a maiò parte di a precipitazione cascata in l'invernu. In ogni casu, ma cunsulazione hè a cume maghjina cù quale l'Grecia hè assuciata. U Mari Mediterraneu suduce u clima lucale è e so caldi.
Laghi è fiuma
U più stesu in Grecia hè Ioannina. Per via di e monti ùn sò micca sistemi grandi fiumari, è i rivi esistenti sò carattarizati da cascate piticoli è rapidi. Molti di elli si devendenu in i canyon. Aljakmon, u fiumu più longu in Grecia, hà una durata di 300 chilometri. L'artigliuli di acqua di u paese ùn sò micca adattati per a navigazione, ma sò efficau utilizati com'è fonti d'energia è per regu di campagni agriculi.
I fiumi più grandi in Grecia (oltre Aliakmon) sò Nestos, Evros, Vardar, Strimon, Ahelios. Sò differitu in a neve è di a caccia. L'archivi puderanu fluctuate à secondu u tempu di l'annu. A maiò parte di i fiumi sò spargugliati in l'estiu. Qualchì parechji puderanu asciugà per tempu.
Natura
Cum'è sapete, a lingua di Grecia, in parte cù u Latinu, hà datu u nome à assai animali è piante. A natura di stu paese hè ricca in una varietà spezie. L' arbureti d'alivi è d' aranciu pò creciate dirittu à e carrughji di e cità . Ci hè parechje cipresi è pianta in u paese. Hè in Grecia, cresci u nucliu - quì sò chjamati cum'è «glorii di i dii».
A flora lucali hè una natura miscanale perchè sta regione hè veramente un juncinu trà e trè parte di u mondu. In i piaghje piaghje è i costi ci sò piantazioni di fichi, olivi, granu. I vigneri è orchardi sò ancu frequenti.
A fauna di l'isula di Karpathos hè digià deve. Grèzia hè unu di l'ultimi albitori di i monacchi rossi mediterrali mediterani. A so populazione, chì vive in Karpathos, hè prutetta per l'ambienzii. L'altri spezii chì abbitanu à Grèzia in u Libru Rossu sò i tarri di mare.
In i boscce di u nord di u cuntinente, ci sò lynx, raposi è ancu armali bianchi. Ungulati grechi sò rapprisentati per i veci, capri di muntana, u coru, u porvere salvatichi è u cervu. In u sud, ci sò assai murini, lucertuli è serpenti. I mammiferi più cumuni sò i rosi (voles, dormies, hamsters, porcupini, i scherzi).
A fauna d'avelli hè custituitu di pate salvatichi, coddi, pumini, perdizii, martellati, etc. Eagles, vultures, falconi è i civelli sò cumuni trà i predaturi. In l'invernu, ci sò i fenominu quandu vulanu à l'isula di Kos, induve a cità eponymous di Kos hè situata. A Grecia attrae l'avè migratori cù u so clima favorebile.
Risorse minerali
U minerali greci nun sunnu numeru, ma diversa. Da i anni 1980. Ellu pruduce l'oliu è u gasu naturale, u prepositu di quale hè statu scupertu annantu à l'isula di Thassos. Altre risorse di i risorse di carburanti sò lignite è lignite.
In u paese ùn ci sò dipositi minerali chì anu sviluppatu com'è u risultatu di a furmazione di rocks cristallini. Micca distanti d'Ateni è in certi isuli sò stratti iron, manganese, nickel, copper, polymetals, bauxites. In quantità quantu, ùn sò micca tanti. Molt più greca in Grecia, calcariu è marmurale (questu, materiale valori). U sviluppu di granitu hè fattu in Cicladi. Quarries di marmura di Paros sò cunnisciuti da tempi antichi. Da i minerali in Grecia, a maiò parte di a spezie d'aluminiu. I riservi totali, sicondu parechje stimi, sò circa 650 miliuni di tunnillati, chì facenu pussibule esse exportatu sta materia prima.
In Hellas, parechji di i minimi più antichi di a storia umana parevanu appressu. Unipo di quelli travagliate finu à questu ghjornu. Per esempiu, a mina vicinu à Lavrion in Attica hè una fonte d'argentu è purtalla. In u nord di a Grecia ci sò dipositi cun un minore di ferru chromitare rari. In u stessu locu, l'asbestos hè stata minatu. Grèziu suministe magnesite materiali prima à u mercatu straneru. U pumice è l'arvulu sò stratti à Nisyros è Tire. In u Pelopone di Pistoia è Trazia sò sulfuricamenti.
Similar articles
Trending Now