FurmazzioniScienza

Lettera di trent'anni. tiurìa matimàtica. tiurìi scentificu

Comu tutti li tiurìi pò vede è à sente l'omu mudernu! Allora pò esse indicazione assai differente. È stu ùn hè stupente, perchè ci sò parechji tippi di trent'anni. Quissa hè duvuta à u fattu chì in ordine per creà elli cù avvicinamenti differente, è ùn sò solu à sfarenti aspetti di a sucetà umana. Cusì, ci hè una tiuria di pulitica, matimatica, ecunomica, suciale. Ma chì di tutte e piglià un ochju vicina.

infurmazione generale

U mituduluggìa di scienza, a "tiuria" parolla pò esse capitu in dui modi mpurtanti: strittu è largu. U prima di sti si rifirisci a lu puntu cchiù forma di urganizzazzioni di la canuscenza, chi dà una vista olistichi nant'à i ligami chiú substantive è essayer in un particulare, zona di a rialità. In stu casu, per un tiurìa scentifica làrici caratteriseghjanu di l 'asistenza di nu sistema di rispettu, u rapportu ghjusta trà l' elementi, hatchability di u so cuntenutu di un gruppu specifichi di li cuncetti è propositions (ma sta deve esse fatta secondu à certi reguli di logica e metodulugia). Chì hè tuttu è cuurganizighja la tiurìa di basi. È ciò chì hè sottu hè capitu in lu broadest u sensu di a parolla?

Tiuria di scienza, in stu casu, hè un gruppu d 'idei, verdi è pinioni, chì sò chì hanu vucazione à avellu certu evenimentu (o gruppu di Edizione listessu). Tù ùn truvà nunda di stupente? Sè vo pensu è, in stu casu, quasi ognunu hà u so propriu tiurìi. Justice per ghjè u colpu cusì chì per i più parte si scrivenu à u girone di psiculugia bassu. À ringrazià à quelli omu fa a so idea di a ghjustìzia, buntà, amuri è u sensu di a vita, li rilazzioni sissuali, post-post esistenza, e lu comu.

Perchè tiuria?

Iddi fortimenti un tipu d "muvimentu" metodulugia di canuscenzi scintìfichi. A tiurìa mudernu cuntene i cunniscenzi disponibile è l 'antra da lu quali fù acquistatu è pà. Chì hè, hè a basi "custruzzioni" materie - canuscenza. Iddi sunnu culligati a autra ghjudicamenti. Digià da elli, sicondu à i reguli di a logica, fà inferences.

No elimenti chi tipi di trent'anni sò cunzidiratu à a so basa ci vole sempre esse unu, o ancu un pocu idee (SCUDISCIASSERO) chi prupone suluzione à prublemi specifichi (o ancu u so interu è cumplessu). Chi è, in ordine per esse chjamatu una scenza piena-cuncritu, hè bastatu per hannu sulu na tiurìa bè sviluppatu-. Cum'è un esempiu di geomitria.

Hè facile à capì a tiuria?

À principià cù noi ti capisce i cuncetti inferences, prublemi è SCUDISCIASSERO. Ch'elli ponu spessu stava in una sola sintenza. Di a tiuria di u listessu hè quasi impussibile. Cusì, à spiigà, è fattu dâ sò spessu ancu scrìviri òpiri sana. Basta à aduprà cum'è un esempiu di a tiuria di Lunarian univirsali chi Newton barrette incalfate. Di u so studiu ch'ellu scrisse un travagliu voluminous in 1987, chì si chjama "principes matimàtica di Philosophy Naturale". Scriviri si pigliavanu di più chè 20 anni. Ma stu ùn dì chì a tiuria di basi hè tantu cumplicatu chì ùn pò capisce lu cumuni citadinu â.

Principalmente lu S'avissi a nutari ca la tiuria pò esse sistimau in parechji soulunatics (è, rispittivamenti, cumpressu) furmulariu. Sta dimarchja accerta chi dariti fora di tutte e anticchia, unimportant, è à spessu fattu fora di u mènzuli Stabilì argumenti è favurendu tistimunianzi. In agghiunta, comu viditi lu discursu prima, ogni persona hè stu mondu à fà i so trent'anni, chì sò un generalisation di a so sperienza è u so analisi. Pirciò, si chjamà à capì scienza vi complicate è fatti svorgi friquenti.

tippi di tiurìi

Iddi sò separati à u fundamentu di a so struttura, chì in turnu hè basatu nantu à i metudi di custruisce di a cunniscenza teorichi. Ch'iddu distribbuisci sti tipi di trent'anni:

  • Axiomatic.
  • Inductif.
  • Hypothetical-deductive.

Per ognunu di li custrinci a so basa di dati, chì hè fattivu grazia à u furmatu di tri diversi avvicinamenti.

tiuria axiomatic

Vergogna à trent'anni sò stabbileru a scienza, chì i ghjorni di antichità. Ci sò i Méditation di rigore è pricisioni dî canuscenzi scintìfichi. U più famosu rapprisintanti di stu tippu hè una tiuria matimatica. Cum'è un esempiu formatizirovannuyu Aritmetica. In più di quessa, una primura hè dinù statu datu la lòggica furmali , è qualchi rami di la fìsica (termudinamica, fisico e miccanica). A esempiu classicu di issu casu, hè a geomitria euclidea. A lu spissu veni trattatu micca solu a cunniscenza, ma dinù cum'è un esempiu di rigore scientificu. Cosa hè impurtante in u quadru di stu tipu?

Quì, u più bellu, sò trè cumpunenti: u Postulate (axioms), u valore mustratu (arbre) è testimunianze (regule, cuegghiè). Dapoi tandu, i suluzioni mutore di ricerca è disignu putissi canciari assai. A amicizzia particularmenti ridditizzia supra a 'stu fattu era u 20u seculu. Allora sviluppatu cum'è un novu avvicinata è un livellu fundamintale di a cunniscenza (in la tiuria di prubabilità pò esse datu cum'è un esempiu). Iddi cuntinuà à cuncepisce è custruisce diritta avà, ma accussì luntana ci hè nunda chì pudia esse drammaticamènti girari la nostra vita.

tiuria inductif

Hè pinsatu ch'elli ùn esisti in forma pura, perchè ùn micca à purtà a cunniscenza apodictic è logically sonu. Cusì, parechji dì ciò chì hè vulia dì da sti mètudi inductif. Vicinanze ch'elli sò principalmente per i scienzi naturali. Sta situazione hà sviluppatu duvuta a lu fattu ca sta hè induve vo pudete principiatu cù spirimenti e facts, e pi finiri lu giniralizzazzioni teorichi.

Puru hè ricunnisciutu chì uni pochi di parechji seculi fà tiurìi inductif era abbastanza pupulari. Ma per via di a taglia di spesa u diliziu scentificu si mette nantu à u backburner. Dopu tuttu, pensu quantu à formulate la tiurìa di prubabilità, s'è no ghjunse à u so modu praticu! pruduzzioni inductif solitu cumincià da ppi è comparing lu pigghiau duranti la dati spirimentu o assirvazzioni. S'elli truvà qualcosa simile, o cumuni, tandu ch'elli sò generalized comu na pusizzioni universale.

tiuria Hypothetical-deductive

Iddi sò specifichi à i scienzi naturali. Lu criaturi di stu tipu eni cunzidiratu di Galileu Galilei. In più, ci dinù messa i fundamenti è scenza spirimintali. Successivamenti, ch'elli sò statu usatu à mezu à una grande numaru di fisica, chì hà cuntribuitu à l 'granni successu di u fama realità. A so essenza è chì u so ricerca mette avanti spiculazioni foglio, la virità di cui è ncertu. Allora u ipotisi cù lu mètudu deductive corollaries sò dirivati. Stu prucessu cuntinueghja sinu à quandu ùn ci hè ottinutu com'è affirmazioni cusì chì si pò currelati cù spirienza. Sè essai impirica rinforza u so adequacy, si hè cunclusu chì u ipotisi uriginale hè curretta.

Cosa cumpunenti avissi aviri na tiurìa scentifica?

Ci sò parechje Brutt. Pi evitari cunfusioni, avemu piglià cum'è una basa di l 'unu chi pruponini Shvyrov. Li siquenti cumpunenti celui sò ubligatorie:

  • basi impirica nizziali. Inclusa sò arregistrata fin'à stu puntu facts, è a cunniscenza, chì eranu pigghiau comu nu risultatu di sperienze e studi bisognu.
  • Nizziali basi teorichi. By stu hè vulia dì una pluralità di axioms Postulate è iputesi primariu liggi generali chì permette fusioni discrìviri imbusche oggettu idealized.
  • Logica. Stu si rifirisci a lu stabilimentu di un clàssicu di u scuperti è testimunianze.
  • Un gruppu di prucessi verbali. Quessi sò testimunianze chì custituiscini u nordu di u sapè fà disponibile.

l 'usu di

It S'avissi a nutari ca la tiuria hè a basa di u studiu di un numaru di prucessi, oltri diverse pratiche. Allora pò esse cumpostu à u listessu tempu, è u spirienza pratica, è nant'à i basi dû pinzeru logica. Dunque, ci sò, per esempiu, sfarenti tippi di a tiuria di liggi. Oltri a chistu, si deve esse nutari ca unu è lu stissu argumentu si pò discritti cù un livellu assai, è u so caratteristiche, rispittivamenti, hà da cambià.

In certi lochi, ci hè amenable di nurmalizzazzioni, comu dici da i tippi di tiurìa ecunomica, è a causa di sicuru conta novu indicazione. Ma, un numeru di viveri nella li tira appressu ancora asèmpiu criticize. Sibbeni arcuni iputesi (e appoi fundamenti a scienza) voti basta à accumuler una certa quantità di a cunniscenza. Prima vi stati creati tiuria origine umanu di Lamarck è Darwin, fù purtatu nu granni epistulariu classìfica di urganismi. U studiu di ste funziunalità hè stata a storia di a scienza. As manifestanti à prò di sta disciplina, u pienu sviluppu di la tiurìa (chì incluse so mudificazione, finezza, migliurà e Russo à novi spazii) più tempu pò èssiri ittatu in unu seculu.

verity

A carateristica impurtante per ogni tiuria hè u so currieru praticu, chì definisce u gradu di u so validità. Quì, per esempiu, avemu una tiuria pulìtica difinitiva, ca dici ca a sta situazioni vi tocca à agisce cum'è issu in qualchi manera. Sè ùn pratica à cunfirmà o ricusà u so jammi, i dicisioni pà u so dumanda tantu cu la genti, lu donu cun autorità.

È in u casu induve ci hè qualchi validità in rilazioni à ella, hè digià pussibili a studiari l 'espirienza attuali è piglià una decisione degne di u s'ellu à esse, o micca à azzione hè. Stu serviziu dà una tiuria di anàlisi. Cù lu mètudu si sviluppau ntra lu pò, cù lu mètudu scintìficu di calculari lu prubabilità di matematiche successu, oltri ca comu un postu à scopre "ciuri ammucciatu".

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.