Arte e spettacoliTeatru

L'Dzhuzeppe Verdi "Aida" (opéra): riassuntu

opera, l'Verdi "Aida" hè unu di u più famosu è pupulare òpiri di tiatru musicali. Si hà una storia ntirissanti è i criazioni di una storia pusibule. Puru ca prisintaru a stu articulu, un riassuntu di l'opera "Aida" ùn pòrtanu tutti i ditagli di ciò chì hè pusitivu nantu à a scena durante a so palchi, si vi aiuta à capisce megliu u funziunamentu di chiddi ca jemu per a prima volta à vede lu.

Storia di a creazione

In 1868, u guvernu Egyptian dicisi to order un opéra Dzhuzeppe Verdi. U so Premiere nant'à u palcu di l'Opera House appena custruitu in Cairo hè a divintatu parti di la striscia di signalà i apertura di i canali di Suez. Duvuta a lu cumpusituri longa favore li strinsenu cù la risposta, è solu dui anni dopu cuminciò scrivennu "Aida".

A brevi scrittura chì Verdi uffertu comu na basi di stu travagliu, scrittu da una eggittòlugu Francese, Marion, chi a ddu tempu vissutu in Cairo. Decidi à aduprà la liggenna chi leghje, dicifratu l 'antichi Papyrus, trova in unu di i tombi.

Idda ca parlavanu circa la lutta contra l 'Pharaohs di Nubia (Etiopia), chi durau nzinu di parechji dicennii. In più, Marriott pittatu parechji dipinti basatu nantu à i afréschi li trovu. Iddi èranu cchiù tardu usatu di l 'cunfizzioni di serii è custumi di u Premiere è chì seguitanu palchi. Su li basi di lu meroìticu Mariotte C. Du Puglia scrissi l 'azzioni prosa riassuntu trama di "Aida" (opéra). Pagliacci, un riassuntu di u quali hè prisentata sottu, bisognu di finezza com'è maria avianu a essiri scritti in versi.

Antonio Ghislanzoni

Ognunu sà chì unu di i più assignalati opere di Dzhuzeppe Verdi - Verdi "Aida". In stu casu, lu nomu di Antonio Ghislanzoni, chi creatu u so Pagliacci, solu pràticu à Specialists. Interestingly, issu omu, chì ghjera u pruprietariu di una salla baryton è undoubted talentu littiraria, ùn pudia truvà qualcosa per ognunu. Cambiendu dificultà, solu l 'età di 30 addivintau un membru di u Milan publicazione mùsica Italia Griddu, chi iddu appressu guidatu. À u listessu tempu, iddu scrissi diversi rumanzi, cunsacratu u più à u teatru. Essa un amatori di opera, Antonio Ghislanzoni addivintò interested in scriviri lu Pagliacci. U so più famosa u travagliu hè l 'opira "Aida" (macari u so cuntenutu pussutu esse sistimau in uni pochi di minuti). In più, ci hè authored 80 più Pagliacci.

A picca paroli circa Verdi

Puru l 'argumenti di stu articulu - "Aida" (opéra): riassuntu "- rispundimu: Da uni pochi di parolle circa lu granni cumpusituri, chi creatu stu capi musicali.

Dzhuzeppe Verdi hè l 'auturi di numarosi opari, chì sò pupulari tuttu u mondu. Pubbricamenti ricanusciutu, lu so travagghiu pò esse cunsideratu un riesciti di u mondu di opera, oltri a la di culmination di opéra italien di u 19u seculu. U megliu opere di i cumpusitori sò "masquerade", "Il Manina", "Rigoletto" è "La Traviata". Tuttavia, secondu à critichi e pinseri, u piccu di a creatività Verdi - chistu è lu so noms de opera, "Othello", "Aida" è "Falstaff". Hè cunnisciutu chì u cumpusitori strana assai picky a scelta di u tarrenu di i Pagliacci è ripiglià in funziunamentu solu quelli chì script chì ci permette cum'è assai pussibule à mustrà u so talentu.

"Aida" (opéra), induve un riassuntu serà prisentata sottu, fù scritta da ellu solu, dopu ch'ellu leghje un sketch in prosa Puglia. Cumpusituri interested in la trama, inspirati da l 'antichi la liggenna, scritti in u Papyrus, piattu in u sipolcru. Andò à u travagliu è creatu un pezzu immurtale di mùsica, chì oghje hà assai di asèmpiu.

Synopsis di opéra "Aida": la prima l 'azzioni

U Ismaele di u diu di u FTA è u capitanu, Tosca I parrari l 'attaccu di i barbari u rughjoni fruntiera di u paese. Young capitanu avia da u laziu à divintà u capu di l'esercitu Egyptian è a guidà un campagna contru à u disertu massi in u paese. In casu di vittoria hè aspittava micca solu fama e glòria, ma dinù a pussibilità di dumandà a so libertà patronu di i schiavi Aida, ch'ellu hè stata longa a 'amuri.

sonnii, Tosca stacciare la figghia di Faraone Amneris. Ci vole à vince u cori di u capu di a guardia palazzu e soffre per via di u so friggidizza. It include Aida. Idda scambiati taliaturi cù passioni, Tosca ùn scappari la attinzioni di Amneris. Princess, viria incertezze baroni, sò à castigà schiavu rivali.

U quatratu in fronte di u palazzu ci hè u faraonu e la sò curti. A iddu veni un ànghjulu chì ci dici chì u paese in lu sud-est di la casa di faciani da un esercitu di barbari guidatu da lu Re Ethiopian Amonasro. Aida hè disgustatu, quannu si 'ntisi nomu di u so babbu.

Faraone c'annunzia à u pòpulu, i vulintà di u dea Isis, sicondu a quali li truppi mandati contr'à u invasori, tocca à guidà la battagghia, Tosca. Aida sà chì prestu u so amanti è u babbu, vi cunverghjini u abbirsari èranu battagghia e forsi more da li manu d 'iddi.

Idda visita à i dii di a morti, pirchi nun vogghiu a tistimuniari la morti di sia unu o l 'àutru.

In lu tèmpiu, sacrificadori FTA fà i rituali di u sacrifiziu umanu è a manu, Tosca spada macchiatu cu lu sangu di Etiopia.

"Aida" trama, opera: un riassuntu di a seconda attu (lu primu ritrattu)

Amneris hè cherche avanti a lu ritornu di Tosca. In i càmmari di u principessa risolse cuncolte ghjovani Baruna egizianu. A biviri a so zerga è tombu un Ethiopian neri prigiuneru. It include Aida. Virennu a so, a principessa di novu spirimintari li turmenti di ghjilosu. À verificà i so suspetti, Amneris dici Aida chì Tosca hè mortu. Idda ùn piatta a so dulori e figlia arraggiatu di Faraone amminazza u so tirribili castigu.

Pittura seconda (1st action)

Nantu à u spaziu di a Tebi, ghjente cun fervori accoltu i truppi egizianu. Corsu di marzu "Aida" da l 'opira. Prima di lu Re e la sò curti sò prighjuneri. À mezu à servitori Ethiopian Aida ricunnosce u so babbu - Amonasro. Cci dumannò la figghia a finta chi idda nun era pràticu cun ella, è dici Faraone ch'ellu hè supponi unu di i suldati di u capu Ethiopian, chì morse in u lu campu di battagghia. Amonsaro assemi altri prigiuneri precu lu re di l 'Egittu di misericordia è a gràzia. Virennu a so carìssimu làcrime, Tosca rivolgi a Faraone a publicava prigiuneri etiopi. U capu di l 'Egittu dicisi a lassari comu hostages solu Aida è Amonsaro è cumunicà a so decisione di dà una figliola in matrimoniu a Tosca. Amneris hè triumphant, è u capitanu è i so paris capisce ch'elli vi mai esse inseme.

Act III

Princess s'appronta à maritassi, Tosca. Idda è a so serve, è u suvranu sacrificadore hè mandatu à u tempiu. Ci hà visita à i dii di canadese groom amò cum'è assai comu idda iddu ama.

A stu tempu, nant'à i spondi di Nila Aida aspetta, Tosca. Idda dicisi di ittari ellu stessu in u fiumu, si l 'amanti ti dicu, tu ca si tocca à lascià. Idda richjama wistfully a so patria, induve hè prubbàbbili à esse sempre capaci di Silvarecciu.

Invece cumpari Amonasro Tosca. Si dici chì si trova fora di 'amore di a so figliola di u nemicu ghjuratu, è imponi chì Aida truvà fora da Orsu u itinerariu l' esercitu Egyptian, à guidà, à castigà u disertu.

Aida nun scantatu e lassàrilu Amonasro so chiôssà, chiamamu a so un schiavu di u Pharaohs, chì tradisce u so patria, u sangue è u pòpulu. Dannu fattu a lu patri reproaches chi prumetti a aiutari ellu.

cumpari, Tosca, si conta à u ritornu di novu a triunfari la vie è dumandà a morti. Stu voglie ch'ellu ùn pudia fà dopu à a prima campagna, mentre ch'ellu era à dumannu grazia à Faraone Amonasro è u disertu cunquistata.

Tutti i so spiranzi crumble in quandu Aida Puglia chì si pò esse felici solu s'ellu accittò à fughje incù u so a Etiopia. Idda mpara da a strada, Tosca chì deve passà per l 'esercitu egizianu. Overhears a so cunversazione Amonasro. Si vene fora di machjà e dici, Tosca, babbu l'Aida ch'ellu era. U capu Egyptian hè disgustatu, perchè si capisce chi addivintau nu tradituri. Ethiopian u pirsuadi à fughje cun ellu è a so figliola. À stu mumentu, si componi di Amneris, u-suvranu sacrificadore, è serva. Amonasro scappa, ne Aida. Tosca veni arristatu, postu ch'ellu ùn duverà esse cunsideratu chì apre sicreti militare à u nimicu.

Doppu ca, si, a li parrini, Amneris, è altri parsunaghji in la cummedia "Aida" (opéra), un riassuntu di a prima di trè cosi chì tù sai sò mandati à Memphis.

Act IV

Next Pagliacci travaglia of "Aida" (opéra), un riassuntu di u images prima ca tu già sacciu, s'arricorda di i priparazioni di u prucessu di Tosca.

In prigiò, l 'ex Fra fiance vene Amneris, cci dumannò a verità, u so fattu. Si prumetti di salvà a so vita, siddu nun da Aida. Tuttavia Radmes dici ca 'amore per ellu di più' onuri e la vita. Tosca Amneris amminazza vindicà si, è à u listessu tempu patruna i dii di a so salvezza.

U Ismaele di un appillari. Sicondu à a so decisione, u tradituri seranu stati intarrati vivi sottu à l'altare di u diu di u FTA.

Sintennu chi Tosca havi a muriri una morte inglese agonizing, Amneris chiôssà li parrini.

Prima di a so morte, Tosca surrenders sonnii di Aida. Di colpu, ùn ci hè Aida, chì sylvie in la cabane à more incù Tosca.

Intesu cantava parrini. Schiavi sî entrata à a grotta. In l 'ultima scena, chi finiscinu cu "Aida" (opéra), sopra à a petra chì coprenu u entrata à a sapara, Amneris visita à i dii di a pace è tranquillu.

Music (1-2 passi)

A funzione principale di l 'òpiri d' opera, hè chì l 'melodie sò usatu comu strumentu trasferimentu emutivu, cugghiuta di l' atmosfera dritta, è cusì fù. In ogni pruduzzioni di "Aida" (opéra), u cuntenutu sanu sanu di u quali tu già sacciu, si pò esse cunsideratu, à qualchi puntu, comu un altru Attore. In più, parechji maria, canti è Marche sò tutu oghje cum'è un numari cuncertu siparati. À mezu à elli:

  • surghjenti Orchestral, in cui lu cumpusituri stirminiu diliniati discrittu dramma basi cunflittu. Per stu scopu un crève debbule di Violins, chì fonda a maghjina di una amurusa fimmininu Aida è menacing crève, scelta di parrini. Si occupa u friscalette, orchestra, ma a la fini dà via à lu tema di l 'amuri.
  • Romance Tosca "Dear Aida," chì hè accumpagnata da un surrisu solitaria Conductor è si u sentimenti di i giovani lu cumannanti di la spidizioni schiavi.
  • Volta, Tosca, Amneris e Aida birrerie umore bramosu è chjara di u trè miti.
  • marcia A Cumpagnia "To banche canti sacri di u Nilu", ca si lu putiri d 'Egittu.
  • Solo Aida "Veni daretu cù una vittoria à noi," chi duna la lotta emutivu l'heroine & e finiscinu cu na prighera, "The dii sò nimici."
  • Chorus di veschi, chì principia cù e parolle "The dii ci dugnu la vittoria." Si face sempre un gran festi su li spittaturi. Sta stanza ùn assumiglianu seguenti hè chjaru s'avieunu coru di figlia di Faraone, chì hè ruttu da nostru situ passiunati Amneris. À emphasize l 'atmusfera di u mezu feminile di u palazzu riali, lu spittaturi mostra u ballu di i servitori Dunque.
  • francese duo decise Aida è Amneris rapprisenta un cespugli drammatica di sti caratteri. It imperious, Anjou alta, svorgi la figghia di Faraone, contrasted tristu Fac di i schiavi etiopi. A sizzioni francese duo cintrali, chi chiama per un spiccàvanu meda, si l 'sulitudine è addispiratu di u heroine &.
  • residenti Khor attaccari in Memphis, l 'innu di i sacrificadori è diversi ballu sunnu usati pi rapprisintari lu giubilu naziunale.
  • Aria Amonasro carattirizza u rè di u disertu, chi si appassiunàrisi a so amore di a vita.

Music (3-4 passi)

surghjenti Orchestral à manera, tunes in trimava recreates diminuìu egizianu. Corsu Romance Aida "celu li capiddi, e l 'aria hè puri," chi ntrizzati cun Party Voice italiane Oboe. Stu hè seguita da una sinatra di Aida è u so babbu. Duranti lu numari nizziali intimi Rue dà modu a un militanti, viulenti malidizioni Rue Signurottu etiopi.

Duet Aida Radamesa e rapprisenta un 'unificazione di volitional in moods caratteru guerrieru eroicu è chjama i so tristi amanti Rue accumpagnatu Oboe malincunia.

In u primu ritrattu di u 4 attu di u locu cintrali appartene à Amneris. In 2 sceni grande dà u mondu internu di una principessa di l 'Egittu, cupertu cu amuri, ghjilosu è vindicà. Next, Amneris è Tosca fà sinatra scuri è tragicu.

U denouement di u tarrenu di i opera, vene à u prucessu u palcu di Tosca. Verdi raghjunghje i duri sughjettu di parrini e chœur dispassionate, suffucatu, ca veni da u cabane. Iddi sò cuntrariatu da una piena, replica Aida luttu, pricava, "Gira aghji pietà," è l 'sintenza populu corsu nuttata.

U numeru music opera più beddi è famosu hè liberta sinatra Radamesa e Aida, chì hè piena di 'aria e brani Caracciolo.

Avà sapete quantu à creà un opéra of "Aida" l'Verdi. Summariu di l 'Pagliacci comu sai, è tù ùn ponu solu tastà u funziunamentu di i partiti di stu travagghiu li stiddi di lu primu magnitudini, ma ancu capisce ciò ch'elli canta u populu è chì emozioni tendini à pòrtanu di li spittaturi.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.