Furmazzioni, Educazione è culleghji
Giugrafia di cumunicazioni, M. e àutri scienzi. giugrafia Communication cun la fìsica, chìmica, matematica, bioluggìa, Sistema
Ùn hè micca sola cumpletamenti isolé da l 'àutri a cunniscenza di scienza. All di li sò attentamenti ntrizzati cu iddi. Lu compitu di ogni maestru, o insegnante - cum'è assai pussibule à ùn dice u raportu M.. In issu articulu noi vi guardà i rilazioni di la giografia e àutri scienzi.
cumunicazzioni Interscience - ciò chì hè?
Interscience (o intersubject) cunnissioni - hè u rapportu trà individuale suggetti. Comu si duvia esse stabilitu maistru (maistru), è i studienti durante u prucessu amparera. Identificà ste raporta dà un megghiu assimilazzioni di a cunniscenza è cuntribuisci à usu di più efficacità di elli in pràtica. Per quessa, u maestru ci vole à ritruvà attinzioni à issu scopu in u studiu di ogni scenza.
Identificazione di viaghji M. - un fattore impurtante in custruenduvi na sistema aducativu chi è di qualità. Dopu tuttu, a so cuscenza, eleva ellu permette un intelligenza alba di u sughjettu è u particulare e sfide di scienza.
A scienza chi studia a natura
Sciences System, lu studiu a natura, include la fìsica, bioluggìa, astronumìa, Sistema, geografia e chìmica. Sò chjamati dinù disciplini scentifichi naturale. Forsi lu postu cchiù mpurtanti ntra li appartene à fisica (in fatti, ancu u termine significa "a natura").
U raportu di a geugrafia a altre scienze di studià a natura hè piacè, perchè tutte e di li - un oggettu cumuna di studiu. Ma per quessa ch'ella hè studiatu sfarente discipline?
A cosa hè chì a cunniscenza di a natura hè assai multifaceted, ci include parechji lati e aspettu diffirenti. È unu di i so scenza à capì e numaru di simpricimenti impussibile a. Chì hè per quessa storia furmatu parechji disciplini chì studià i prucessi differente, oggetti e fenomenu in u mondu ingiru à noi.
Giugrafia è altre scienze
Hè bellu, chi finu a lu sèculu XVII, la scenza di la Terra era un unificatu e cuirenti. Ma più di tempu, l 'accùmulu di nova canuscenza, l' oggettu diventa di più cumplicatu è diffirinziari di u so studiu. Soon spizzò luntanu da u giugrafia di la bioluggìa, è sò più tardi. In seguitu, un pocu di scienze in terra addivintau nnipinnenti. A stu tempu, basata annantu à u studiu di i diversi cumpunenti di la busta geografica furmati e menzu di la giografia e àutri scienzi cunfurtà.
Oghje in la struttura di giugrafia non significa menu chè cinquanta sfarente discipline. Ciascuna di l 'hà u so propriu i metudi di ricerca. In generali, a geografia hè divisu in dui granni parti:
- geografia fisica.
- giugrafia sociu-ecunòmicu.
Li primi studi di prucessi, è uggetti naturali, e lu secunnu - u fenomenu, chi accade in a sucetà è l 'econumìa. Spissu lu cunnissioni tra li dui discipline stretta da diverse rùbbriche di u insignamentu ùn pò esse fattu ricerche precise.
U altra banda, a causa di l 'giugrafia di l'altre scienze hè assai vicinu. Cusì, i più intimi, è "famiglia" di lu sò:
- fisica;
- bioluggìa;
- Sistema;
- Math (in particulare geomitria);
- a storia;
- ecunumia;
- curriculum;
- cartography;
- medicina;
- pricisamenti;
- impreme è altri.
È à u Intersection di giugrafia e àutri scienzi sò à spessu in gradu di fàciri sanu novu disciplina. Cusì, per esempiu, ci segni, geochemistry o di giugrafia particulare.
Fisica e geografia: u raportu trà i scienzi
Fisica - hè, in fatti, hè pura scienza di a natura. Stu tèrmini si trova in l 'òpiri d' Aristòtili pinzaturi grecu Pitàgura, ca stava ancu a IV-III, arte. AC. Chì hè per quessa a volta di a geugrafia è fisica assai vicinu.
L'essenza di u prissioni limits, a nascita di ventu, o funziunalità di la criazzioni di landforms stream - à palesani tutti sti temi sò assai difficiule, micca resorting à l 'cunniscenze acquistate in lezioni fisica. In certi scoli a pratica di cunnucennu lezioni integrata, chì sò bisannuelle spugna fisica è giugrafia.
A cunnissioni tra sti dui scienze in la scola aiuta i studienti un intelligenza nfunnu di materie corsu è méticuleux u so sapè fà. In più, u pò diventà un strumentu di la criazzioni di ntiressi Informativ à schoolboys a scenza "cunfinanti". Per esempiu, un studianti chì ùn avia veru arrivare nsemi a fisica, pò di colpu, innamurà in amore cù u so nant'à unu di i lezioni di geografia. Stu hè altru aspettu impurtante è l 'usu di viaghji, M..
Biology è giugrafia
giugrafia cumunicazzioni e la bioluggìa, forse u più cunfusione. Tramindui scienzi studià a natura. Chì hè ghjustu bioluggìa incalca nantu vivant organism (piante, animali, fungi mushroomsimagen e micru-organism), è giugrafia - nant'à u so cumpunenti abiotic (rochers, fiumi, laghi, u clima, etc ...). Ma perchè u raportu trà i cumpunenti vivant e non-vivant di natura, sò assai vicinu, chi significa ca dati è una scenza priuri riguardanti.
At a Intersection di bioluggìa e geografia furmaru un cumpritamenti nova disciprina - biogeography. L'oggettu principale di u so studiu - biogeocoenoses, chì intiraggieunu cumpunenti e biotisch è abiotic di l 'ambienti.
Sti dui scienzi integra dinò u scopu di gestione ambiente. Truvannu la risposta destra a lu geografia e bioluggìa di puntiddà tutti i so sforzi.
Ecologia e Geografia
Sti dui lochi sò attentamenti interrelated cusì chì certi volti u sughjettu di i so studii ancu identificatu. A suluzione à ogni prublema suciali hè solu impussibile senza rifarenza à aspetti di a giugrafia.
Particularmenti forti, hè a cunnessione incù geografia fisica ambiente. Hè lu risurtatu in la criazzioni di nu sanu nova scenza - Geoscience ambientale. Per a prima volta sta parolla accuminciatu Carl troll, in l 'anni 1930. Hè una disciplina applicata cumpleta chi studia l 'esempiu, pruprietà è azzione chì ferà in i cuntorni umani, oltri a àutri urganismi vivant.
Unu di l 'affari fundamintali hè a ricerca di Chavez-Eculugia è u sviluppu di pratiche établissement ambiente, oltri a griglia di u verbes di u sviluppu durevule di i rigioni, o tirritori specifichi.
Chemistry e Geografia
Un altru disciplina di i scienzi naturali di classi, chì hà chiudi legami cù la geografia - qualle chìmica. In particulare, si chièi jòni la geugrafia di tarra è di scienza tarra.
U fundamentu di sti rilazzioni hannu attruvatu e sò sviluppati novu campu scentificu. Hè, prima di tuttu, geochemistry, hydrochemistry, chìmica limits è geochemistry di i paisaghji. Un studiu di certi di i temi di a geugrafia hè solu impussibile senza lu tonu la canuscenza di chìmica. Prima di tuttu ci sò capisciu i seguenti tematiche:
- sparghjera di elementi chimichi a crosta di la Terra;
- a struttura chìmica di u pratu;
- u acitusità di u pratu;
- i so cumpusizioni chìmica di l 'acqua;
- salinità di acqua, mare;
- aerosols in l 'atmusfera è u so' urìggini;
- migrazione di prudutti in u Litosfera è i hydrosphere.
L'assimilazzioni di l'materie i studienti sarà più diffusion in termini di lizioni integrata, basatu laburatoria o Curricula chìmica.
Matematica è giugrafia
Raportu trà di matematica è giugrafia, ci sò assai vicinu. Per esempiu, à insignà una persona à aduprà la mappa geografica o pianu di u spaziu, senza sapè matimatica basi e cumpetenze è pussibili.
Communication di matematica è giugrafia manifistaru in l 'esistenza di l' accussì-chiamatu ugettivi giugrafica. Hè u compitu:
- à una certa distanza in la carte;
- l 'animu di a scala;
- di calculari lu altezza di i muntagni su i gradients Temperature o gradients pressione;
- nantu calculi di indicatori demugrafica è la comu.
In più, a giugrafia in e so ricerche à spessu adopra i metudi di e matematiche: statistical, correlation, equilibriu, u mètudu di artificiali (nclusu un urdinatore), è altri. Sè avemu parrari giugrafia ecunòmicu, u matimàtica è ùn pò esse chjamatu u so ", mezzo-soru".
Cartography e Geografia
A cunnissioni tra sti dui lochi, nimu ùn deve rallentà u minimu dubbitu. Dopu à tuttu u card - chistu è lu giugrafia di lingua. Senza la scenza di cartography hè TERTULLIANUS.
Ci hè ancu un mètudu particulare di a ricerca - aerial. Iddu hè pigghiavanu i infurmazioni dritta à i scinziatu da differente drawing. Cusì, a mappa geografica di a nurmale giugrafia di u prodottu sù cunvirtuti nta una surgente di infurmazione impurtante. Stu mètudu di ricerca usate in parechji esercizi: in bioluggìa, di storia, ecunumia, dem demographics, è cetara è cetara.
Storia e geografia
"Storia è giugrafia in tempu è giugrafia - hè un racontu in u spaziu." Stu scopu assai precisa stata palesa da Jean-Zhak Reklyu.
A storia assuciati sclusivamenti cu giugrafia suciale (suciale è ecunomicu). Cusì, in la pupulazioni lu studiu e l 'econumìa di un particulare di campagna ùn pò ùn cunnosci micca u so lato a storia. Cusì, una ghjovana giografu, un priuri, duvia in generale à capisce i prucessi storica chì accade in una certa zona.
Recently, à mezu à scentifichi ùn ci sò idei supra la piena integrazione di sti dui e discipline. È in qualchi università sò longu stata impiantata cunfinanti spicialità "Storia è Giugrafia".
Economics e Geografia
Giugrafia è ecunumia sò dinù assai vicinu. In fatti, u risultatu di l'azioni trà sti dui scienzi hè a nascita di un sanu nova disciprina chiamatu giugrafia ecunomica.
Sè ekonomteorii quistioni chjave hè "chi è per i quali a pruduzzioni", chi giugrafia ecunomica hè principalmente fate incù calcosa altru: quantu è induve certi beni sunnu pruduciùti? E sta scienza hè prova à truvà fora picchì la pruduzzioni di un pruduttu hè impiantata in issu (particulare) parte di u paese, o rughjonu.
giugrafia ecunomica hè ghjuntu ancu in i media di u XVIII u seculu. U so babbu pò esse cunsidarati com'è lu cchiù granni scinziatu M. V. Lomonosova, chì ammintatu u termine in 1751. Cumenciu, geografia ecunomica hè spùticu discrittivi. Allora, in u duminiu di i so interessi incluse u prublema di cazare di e forze pruduttive è urbanizazione.
A data, di giugrafia ecunomica include parechje discipline industria. Iddi sunnu:
- Industria giugrafia;
- agricultura;
- Transport;
- infrastruttura;
- turismu;
- giugrafia di servizii.
In cunclusioni ...
Tutti i scienzi riguardanti autra a un puntu più grande, o minuri. giugrafia Communication e àutri scienzi sò dinù abbastanza vicina. Sopratuttu quandu si vene à e discipline, comu la storia, la fìsica, chìmica, bioluggìa, ecunumia, o Sistema.
Unu di i più maiò di u maestru moderna - identificà è mustrà i studianti di cumunicazioni, M. incù esempi specifichi. Quissa hè una cundizione assai impurtante per custruì un sistema aducativu di qualità. A causa di a cumplessità di a cunniscenza hè direttamente dipindenti à l 'efficacità di a so dumanda di risolviri prublemi pratica.
Similar articles
Trending Now