Furmazzioni, Scienza
Ca li règgimi e forme di u so manifestazione pulitica
rigimi pulìtichi - un prucessu in u quali l 'funziunà sistemu puliticu in u paese. Ci sò fora, i metudi di e quali putenza hè esercitatu in un paese carattirizzatu da una misura di participazione di ghjente in a vita pulitica, oltri, chì hè assai dulurusu di u sughjettu, a libertà pulitica generale in una sucetà particulare.
riggimi ca li - è, sopra tuttu, sincerità, u cuntrollu tutali. All 'aspettu di a sucetà hè cuntrullata da i puteri, fiurì cuerenza assolutu in a scelta di a direzzione pulitica trà a sucetà è u puteri (primurosu perchè u primu ùn hè micca a scelta), tantu chì lu statu pari tuttu, ùn fragmented a diversità di pinioni è pusizzioni.
sprissioni Sophocles: "U silenziu - accunsentu" - un postu naturale di regimes ca li, ancu in casi induve sò cunzunanti la pinioni terzu-party, micca per via ch'elli ùn esisti micca, ma perchè ch'elli ùn dà pattu. Essa stunatu sta parolla detti a lu Statu, ca pigghiau lu primu antagonist di u regime ca li in u mondu - Dimucrazzìa.
Storia e funziunalità principal
Ca li riggimi puliticu - un finominu chì prima ci fubbi in Italy. D. Amendola discrittu u sistema di sta manera, custrutta da Mussolini, cu cui lu fascisti Italian prestu accordu è ancu pupulari lu cuncettu.
rigimi pulìtichi ca li hà un numeru di prughjettu:
- cuntrollu assulutu supra la sucitati.
- Power diventa forma criscenti è hè in i mani di u picculu numaru di ghjente.
- azzione cuntrullari lu putiri aumentu di i citadini.
- Pianu appoju hè presente in tutti i rughjoni di l 'attività.
- U guvernu hè u solu partitu chi ùn permette una nova forma incù un tèrmini differente.
- indoctrination tutali dâ pupulazzioni.
- Valurisazione di i so nipoti.
- A forza grande-scala di i medià.
- Rigezioni di a tradizioni sottu à u francese guise di i brami di u novu, chì si supponi assai megliu chè l 'attuali rialità, o di u passatu ricenti.
- A brama di caccià li cunfini trà u individuu, a sucetà civile è u Statu.
U più suprattuttu li rapprisintanti di regimes ca li - Girmania nazzista, l 'URSS e lu pirìudu staliniani fascista Italy.
Ca li riggimi puliticu è cumunismu
Tutalitarismu brightly stissa mustrò in trè modi: lu cumunismu, lu fascismu e sucialdimucrazzìa National. idei communista sò avvista chì in parti cu la criazzioni di l 'Unioni Suvietica. Here rigimi suciale, pare à esse principalmente in la forma di ghjustizia. Hè statu pensa à livellu mundiale è esse ecunomica, suciale, ideali. L 'idea di lu cumunismu vinni prima poi in u scritti di Fridriha Engelsa è Karla Marksa, comu nu tintativu di usu si pigghiò li citati Vladimir Lenin.
Per cumunista hè caratterizata da tutte e funziunalità di nu sistema ca, macari lu Natural di particulare injustice è unità, siddu assai Girolamo: "populu Soviet sola". Dapoi u scopu di totalitarisme - un rimpiazzà per tuttu in sta seria hè è religione. À chì tempu interdetta da a chjese è tempii di visità, è u suciale stati rimpiazzati cu li manifesti di Lenin è dopu Stalin, chì si n'andò in u è li strinsenu u sistemu digià inumanu.
Ca li riggimi puliticu è lu fascismu
Eccu quì un esempiu bellu sole di l 'Italia, chi fù duminata da Benito Mussolini, chi trasiu' stu modu.
U modu sèmplice à urganizà una totalitarisme fascista in i paesi chì sò suvitatu una crisi ecunomica, è stu pigliò un gruppu siparati di taliani a l '20 anni-40s di u 20u seculu.
Quì, chiaramenti spressu classa radicali di a sucetà in "supiriuri" è "bassa", chì hè cuntrariu à i ideali di cumunismu.
Di lu fascismu hè caratterizata da tradiziunalisimu, spressu in facennu san cum'è unu di i valori prufonde è lu simili disegni è u cultu di u capu. Mussolini fu veramenti un capu, sempre ribocca sciarra discursu emutivu, è iniziatu s'imponi forza e suppurtatu Germania, in u so guerra, oltri a àutri azzione cunnannari nun murali, chì hà purtatu à a so morti. Iddu fu soutenu par Winston Churchill, cunziddirannu lu gran puliticanti.
Ca li riggimi pulìticu e suciali, national
N'àutra forma di totalitarisme - sucialdimucrazzìa: naziunali, o, in autri paroli, Nazism. In stu campu distintu Germany, quale populu sò cuncessi u drittu à a putenza di Adolf Hitler in u 1920, chì ha arrinisciutu a mischjà in u so disertà tèrmini anti-antisimitismu, razzisimu è lu fascismu. Here totalitarisme basatu supra l 'idea di particularità injustice di a nazione corsa (Darwinism suciale), chi stranu ntrizzati cu li palummi di lu so spaziu vivant a punti in l' Europa urientali (macari siddu li tudischi e lu spiigazione Nazi - arianu, ùn hè tantu di nun stava bonu in Germany) ; dinù perchè di stu tèrmini fu fabbricatu di distruzioni di massa in u nazione giudaichi, perchè Adolf Hitler pinsava ch'elli sò cunvince di ripiglià u mondu, è u so aspettu hè u prughjettu di infiriurità. Quissa hè una tiuria assai nzurrezzioni, à prisente, scinziati tendini à crede chì ùn hè un scopu ma un mezzu, una raghjoni invintata mutivatu a brama unrestrained di putere, chì hè basatu nantu à i prublemi psiculoghjche di l 'ex führer.
Sucialdimucrazzìa National, furtuna, hà cessatu di asista in una manifistazioni tali glubale, è u mondu mudernu rietta a so idee e multilinguismo, p'asempiu stu finominu hè un bellu colpu di a storia.
Similar articles
Trending Now