Arte e spettacoliArte

Unichi, Louvre, quale i dipinti sò u patrimoniu culturale di l'umanità

U Louvre, fù custruitu cum'è un casteddu-furtezza, cù a decisione di Carlu V in 1317 fu cummirtutu in una residenza di i rè francesi. Accumulate più di i seculi in u so valori, pareti u dirittu di lu guvernu pruvisoria di a Republica Francese in u 1793 à apre i porti di u palazzu di u populu, à sente ascesa à a creazione di unu di i più grandi musei di u mondu.

Louvre, pittura, chì purtò fama Borsa, pigghia un locu degnu à mezu à i tesori di luce, cum'è l ' "Prado", "Hermitage", "National Gallery di Londra." Louvre, accupa terzu postu in u mondu da zona, chì ricevi i circa 400 000 percorsu. Ma u museu ùn hè solu quella di i valori di u numaru tutali di pictures, ma dinù a prisenza in u manuale di caputravagghi di u mondu.

Museu "Louvre", quale i dipinti ellu u museu più pupulare in u primu postu aghju fattu ma 'primuri sta "Mona Lisa" by Leonardo da Vinci, ca eni cunzidiratu un magu, un Superman, un locu per via di u putere di talentu in tanti campi di scienza, la cultura arte e cultura. Si creò un tutale di 14 Dipinti (15 authorship hè liticonu), ma ca nun cci ùn impediscenu micca da diventà un locu di pittura.

Mecca di l 'arti fina "Louvre" (Leonardo da Vinci, sò fora, quì in u numeru di quattru copie inestimabili - "Mona Lisa," "Ioann Krestitel", "Madonna di la petra", "Santa Maria è Child cù Saint Anne") hè cunnisciutu à ogni persona di più o di menu struitu nant'à a Terra. È ci hè una connoisseur chì ùn sà ciò chì hè u museu "Louvre", quadri chì sò in lu.

"Mona Lisa", fanned gloria esigenza, mpastati in a legenda, nun putiva dormiri dicini di prufissiunali chì sò altrimente avvinta di cintinara di anni, hà suppurtatu, comu nudda avutra Tissu in u mondu sanu, è in cabbina uttiniri, fù creatu durante u maestru l'1514-1515. Hè cunsidaratu u fundatore di tutti l 'allungamentu di sviluppu di pittura.

U dopu trè canvases pittatu sceni biblica è si scrivenu à u travagliu è tardu periodu da Leonardo. "Santa Maria è Child cù Saint Anne", scritta duranti l 'anni 1483-1487. Ghjè u mudeddu di dipinti "Santa Maria in u scogliu", chi fù creatu dui. Unu di li hè in u Louvre, l '' altri - a la London National Gallery.

fiatu imbasciatore di interessu hè di stu artistu è i so quadri servi a publicazione di u 2003, u rumanzu Dena Braúna "Code Da Vinci", incù u so chì seguitanu adattazione cosita di cui affaccatu in u schermi di u mondu in 2006. pochi ghjente in u mondu civile, ùn leghje stu libru, o ùn vidia trimmà i cosita. Cusì, u Bestseller realità aiutatu à popularizes u locu à mezu à i so cuntimpuranei, i schiavi di a cultura pupulare. Stu ùn pò di manera à vede un tipu di cuntinuazioni di sèculi. U famosu dipinti Louvre par Leonardo da Vinci aghju trovu una seconda a vita, ancu s'è, in fatti, ci sò immurtale.

Curputu cuntaru ca ghjuventù l'oghje u nomu associa "Leonardo" solu cù i "Teenage Mutant Ninja Ignazio." E unu pò aligria solu in lu fattu ca la "Louvre", quale i dipinti sempre avutu milioni d 'asèmpiu, à i tempi cresce u numaru di ghjente voli à circà à i lochi induve l' azzioni chì segue rumanzu, cù a mio ochji. Ghjè una manera assai diffusion a siducia differente spichji di a pupulazione à alta arte.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.