FurmazzioniStoria

U principale fasi di u sviluppu di a cunniscenza storica. Fasi di u sviluppu di scenza storica

À tutti i tempi ghjente sò assai curiosu. Ci voli à sapè ciò chì li aspetta, è chì hè davanti à elli. Interessu à i sicreti di seculu passatu whet a so curiosità di più è più. Passion purtatu a lu fattu ca genti hannu creatu unu di li cchiù granni e scienze di u web piriudu di esistenza umanu - la storia. Hè impussibule à pensà chi tipu di ballò, o di fattu ha pruvucatu pòpulu à creà un tali a creazione, parò la scenza di la storia hè u più anticu di tutti. U so radiche ingrandà da lu tempu di la Grecia antica e Rome, quandu scrivu, u sistema di statu, letteratura e arti in u so naive. Comu lu prucessu di evoluzioni di l 'umanità stissu sviluppu di a storia, tantu oghje noi sò dati una unica pussibilità di circà à traversu l' abbé di tempu à i manifistazioni e la genti ca na vota campava e travagghiava gran malfatte. Also si verifica u rapportu di a storia di àutri suggetti pupulare è impurtante di u nostru tempu, cume pulitica, filosofia e econumìa. A funzione listessu mostra lu sta e indispensability di la storia comu na scienza fundamintale. Ogni parsona si voli sapè tuttu in lu mondu, per via di a cunniscenza - è lu n'arma più putenti. Per quessa, a storia hè distinatu à studià u passatu in ordine per quantu vi pò capisce megliu u prisenti è anticipate lu futuru.

E - a scienza, o qualcosa di più?

Sicondu a tanti scentifichi, a storia muderna si messe in 484 aC.

Hè statu in chì annu hè natu u famosu Erodotu di Halicarnassus, chì hè statu chjamatu "u babbu di la storia". Maiò parti di i so opari storichi sò u dirittu di vede a vita e pratiche di la Grecia antica, Scythia, Persia e àutri paisi. St'omu hè u autore di u famosu trattatu chjamati "e". Di scienza di gnustrii foru scritti di Erodotu comu lu Rughe. Maiò parti di l 'antichi tribbù discritta da scentifichi, vissutu in ciò chì hè avà Russia e Ucraina.

A parolla vene da u lingua greca. "E" veni traduciutu comu "ricerca" o di la scienza chi studia l 'a vita, è a vita umana in u passatu. A definizione narrower hè la storia comu na scienza chi studia l 'eventi storichi è facts, per a so discrizzione scopu, studiu, è dinù per dà l' ordine di l 'au prucessu stòricu.

L'apparizione di Erodotu è altri scentifichi travagliendu dopu nfluinzatu lu prucessu di criazzioni di lu cantastori iddu stissu. Da issu puntu vi pò identificà u principale tappe in u sviluppu di a cunniscenza storica chì ha evulùtisi più di l 'anni, è più è più pieni cù novi termini è cuncetti. Oghje, issi passi sò u fundamentu in u prucessu di studià a storia di scienza.

Fasi di u sviluppu di scenza storica

E ha sempre sviluppatu in ciculu. U prucessu di evoluzioni hè mai stata prisentata cum'è una siquenza. Inconstancy di umanu vìa gran cambiamenti in scenza stissa, sviluppendu cusì si. Quasi tutti i fasi di u sviluppu di a cunniscenza storica hannu assai carattiristichi. Sti custatti unica chiamau ogni tappa nantu à a so propria. Ci sò quattru tappe principale, à dì:

- Antique scenza storica.

- e medievale.

- A li scienzi di a storia in i tempi muderni.

- A scenza storica di u XX seculu.

fasi sputicu

Ci hè digià statu nutari ca li volti in lu sviluppu di a cunniscenza storica hà u so propriu tipu. Ognunu di li hè stu mondu in una, o un altru aspettu chi distingui tappa di una partita di autri.

1) A storia di lu munnu anticu hè fundamentale, cum'è tutti i Bresciano allungamentu di la scienza, ghjunse da a versione uriginale. Sta scena hè quella di i seguenti carattiristichi: un accostu criativu di scienza, evenimenti storichi sò discritti cù u geugrafia è ecunumia di u locu, ùn ci hè nudda forma scentificu di narrativa, quistu Cumulus di scenza in discipline.

2) U Medievu purtò la storia d 'arcuni di l' aspetti chì ùn era ritinutu. Per esempiu, digià in u 17u seculu, era furmatu u ritrattu generale di a storia di u mondu. Also si stabilisce un sistemu uniforme di Crunulogìa, è i rivenuti di interessu in the past prugriditi.

3) A nova tempu - un seculu di scenza e dâ ticnoluggia. Stu primu passu hà purtatu di la storia di un funnamintarmenti nova dimarchja di u prucessu di studiu. In science, duminata da i principii di objectivity, historicism è l 'analisi criticu di fonti stòrichi.

4) Even piglià in contu tutte e tappe di u sviluppu innuvazione di a cunniscenza storica ùn era effettu tantu splusivi cum'è in u XX seculu. A stu tempu, u racontu hè divintatu un fundamentu di pulitica, pricisamenti, psiculugia suciale è altri. Science veni usatu cunnoscia i capi pulitichi di ddu tempu pi la via di prupaganda. Dinù nant'à u stadiu di u sviluppu è nfluinzatu lu crollu di l'imperi culuniali. Parechje stati scunnisciutu era capaci à raghjugna a cumunità mondu è dà tutti i so culture.

E comu na scienza primariu è sicundariu

Esiste, ci fù nutà i sta e funziunalità di la storia comu na scienza. un tali tribunale hè schiarisci da u fattu ca sta scienza pò esse cunsidarati com'è primariu è cum'è sicundariu. E Major dà u mondu micca solu a cunniscenza classica di u passatu, ma participeghja dinù assai à altre scienze, comu la filusufìa è pulitica. Tuttavia, la storia pò ièssiri usatu comu lu cuntestu unni vi affruntà i menu forti di la criazzioni di na scienza cumplitamenti differente. Per esempiu, u principale fasi storichi in u sviluppu di a cunniscenza ambiente sviluppatu di parechji anni. Ciascuna di l 'ha partutu à traversu certi quadru tempu da parechji tempi. Da quì, si pò parrari di la storia di issi tappe.

Storia e pulitica

A capacità à gestì u statu hè ghjuntu per un bellu pezzu. À amparà sta rilighjosi, parechji capi militari, scinziati, o citatini appena ricchi di ogni paese studiatu di anni. Sta capacità si chjama vita pulitica. Si pò esse paragunatu cun l 'arti, comu di l' établissement successu di tutti i prucessi di guvernu, una parsona ci vole un pocu pocu di più cà ghjustu talentu. I puliticanti - un scultore, quale scultura hè un statu, è u so vita internu. Sta scienza evidenti è sviluppati à tempu cù a storia. U sistema di statu di Grecia, è in chì ci hè una pulitica, hà cuntribuitu à u so sviluppu. U principale fasi di u sviluppu di pulitica a cunniscenza in la storia assuciata incù u prucessu di criazzioni di scenza storica. Quissa hè duvuta à u fattu chì u prucessu storicu hè primurosu di politica nasciu. Parechji di i dirigenti "fisizianu" cù u so sapè fà storica di manighjà la cuscenza di i massi. Ma chì hè un altru sugettu.

U principale fasi storichi in u sviluppu di a cunniscenza filusòficu

Storia e filosofia guasi sempre trovu in chiudi associu incù iddi. Sti scienzi rinfurzà è sviluppà a iddi stissi. E vi permette di piglià un ochju in quantu u mondu era in u passatu, è dà la filosofia spirituali, l 'essenza di u passatu, è l' identità di l'omu.

U sviluppu di tempu di 'sti scienzi ha purtatu lu munnu, un sanu novu ramu di la canuscenza - la storia dâ filusufìa. Si permette di tù à piglià un ochju in quantu à u sviluppu di a filosofia di piglià in contu l 'eventi storichi riguardanti a stu sviluppu. Major ghjunghji formational sò la rilazzioni sociu-ecunòmicu.

In u so muschi, la storia e filosofia - una scenza parenti. A sola diffarenza hè in u modu la filusufìa di li rapprisintanti di sti scienzi. Sè i sturiani sò interessatu solu in Crunulogìa è altri aspetti di a vita passata di na pirsuna, li filòsufi cunzidirata la pircizzioni spirituali di u mondu. Ma la fasi di u sviluppu di a cunniscenza storica à aiutà identificà periodu di la criazzioni e la filusufìa di sviluppu. A data, ci sò i seguenti, Passi in filosofia:

- A filosofia di antichità.

- A filosofia fiudali.

- A filosofia burghesi-formational.

- filusufìa muderna di scienza.

A lege di trè tappe

E micca solu detti, ma dinù ricevutu certe prestazione di a filosofia di sviluppu di joint. Torna in u 1830 a tiuria fù affacciari, chi poi divintò lege. Hè in parechji salutà difinutu lu tempu. U so autore, Ogyust en, chiamatu la tiurìa di l ' "lege di trè fasi di u sviluppu storicu di a cunniscenza." Si pruponi chì ogni cunniscenza è infurmazioni sò trè fasi principali à u prucessu di matematiche in a menti umana. Sti tri scena aperta à ch'iddu distribbuisci da studià a cuscenza umana. Da a lege si pò spiigà in tecnica è à scopra tuttu u fasi di u sviluppu di scenza storica.

Stampa di u tappe di a "lege di trè tappe"

Ogni tappa hà u so scopu. Ci sò solu trè fasi: tiulòggicu, metafisica, pusitivu. U prughjettu di tutti li sò ditarminatu da a funzioni chi pena.

1) U stadiu tiulòggicu à definisce a ricìviri la canuscenza primitivu circa qualcosa. In stu casu, la menti umana hè in una cherubini statu. All prucessu esterni hè spiegata da omu cù i nostri so azzione.

2) U stadiu pit - a "articulu scena". At sta scena, la menti tenni a cunniscenza assolutu. Cuntrariu di u primu stadiu solu in lu fattu chì omu hè capaci à pinsà abstractly, è micca à u paraguni quacchi cosa.

3) A passu pusitivu hè u massimu di u prucessu di evoluzioni di a riflissioni. In u cuntestu di sta passu hè la surghjenti di a cunniscenza à un certu industria. Sicondu a Comte, stu stadiu hè u più seriu, parchì si mostra lu prucessu di evoluzioni di a cunniscenza identitariu in la menti di l'omu.

Cù sta tiuria, l 'fasi di u sviluppu di a storia sò pieni di custatti è evenimenti, oltri ca comu lu studiu assai più suvita. "Lege" è lu prucessu di sviluppu prugressiva di la storia comu na scienza.

e mò

Cusì, u articulu di statu cunzidiratu lu urighjini è i menu forti in lu sviluppu di a cunniscenza storica, e Scienze parenti. In u mondu di oghje la storia veni un rolu impurtante. Hè una scienza, fundamintale in u prucessu amparera. In più, scentifichi sò s'arricchiu scienza, cù novi cunniscenza à traversu l 'usu di l' ultimu ticnoluggìa e tecniche.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.