Furmazzioni, Scienza
Storia di Biology Developmental. U sviluppu di la bioluggìa mudernu
Da u prima ghjornu di a vita, u zitellu difficultà à capisce u mondu intornu à elli. A più vechja, accumincia, u più bellu, è di piacè è diventa una rialità. U mondu hè cambiendu nsemi a lu. È tutte e di l 'umanità ùn suspesu à u so sviluppu. Tutti i novi scuperti sò cunquistata. U fattu chì eri era impussibile, oghje ne diventa un tentativu di u strasurdinariu. Un ternu cuntribuzione à mudernu prugressu scentificu è innuvazioni hè facennu li scienzi e la bioluggìa. It studi tutte e aspetti di a vita, explores la fasi di l 'urìggini è lu prucessu di evoluzioni di organism vivant. Hè nutevuli chì in un ramu siparati di sta scienza fù dedicatu solu in lu XIX seculu, puru siddu la canuscenza di l 'umanità munnu ha statu vacuum longu u so sviluppu. Storia di la bioluggìa developmental hè assai intarissanti è pusibule. Assai genti pò dumandà: perchè ùn ci tocca à amparà sta scienza? Ci si parenu, anchi si travaglia scentifichi. Cumu sarà sta disciplina l 'omu cumune? Ma senza una cunniscenza di basi di la fisioluggìa umanu è anatumìa ùn hè micca pussibule, per esempiu, ritruvà da ancu u fretu cumune. Sta scienza hè capaci di dà risposte à i quistioni più difficiule. A cosa principali ca pò hangar bioluggìa di luce - a lu prucessu di evoluzioni di a vita nantu à a Terra.
Science in tempi antichi
bioluggìa Modern hà i so radichi in antichità. Hè liatu cù u sviluppu di a civilisazione in antichità in i rigioni di u Mediterraniu. Li primi scuperti in stu campu di fatti da tali figure suprattuttu comu Hippocrates, Aristòtili, TOTTEMPUDI è altri. A cuntribuzione di scentifichi di lu sviluppu di la bioluggìa hè spirianza. noi Chì più tecnica su ognunu d 'iddi. L'antica mèdicu Grecu Hippocrates (460 -... Ca 370 aC) detti a prima discrizzioni info di a struttura di u corpu umanu e animali. Cci indicò a quantu fattori ambiente è heredity pò influenzari u sviluppu di certi malatii. studiusi muderni hanu chjamatu u fundatore di a midicina Hippocratic. Excellent pinzaturi grecu Pitàgura e filosufu Aristòtili (.. 384-322 aC) divisa di u mondu in quattru regni: lu munnu di l 'omu è l' animali, u mondu di i pianti, munnu, nature (a terra), di lu munnu di l 'acqua e' aria. Hà fattu assai di e descrizzioni di bestii, iniziendu cusì u Taxonomy. A so manu hà quattru trattatu biodiversità, chì cuntene tutte e infurmazione cunnosce à u tempu di l'armali. In stu casu, lu scinziatu deti micca solu una descrizzione esterni di i rapprisintanti di lu regnu, ma dinù à rifletta a so urighjini è propagation. Si prima discritta la nascita Live in shark è la prisenza di spiciali sistemu masticatory in mari, chjamata oghje "lanterna, li". studiusi muderni aghju apprizzatu u rializazioni di l'anticu Pitàgura, è credi chi Aristòtili hè u fundatore di vangatura. L'antica filosofu Grecu TOTTEMPUDI (370-ca. 280 aC. E.) studiò di u mondu di i pianti. Iddu emuzioni di più cà 500 rapprisintanti di lu regnu. Era quellu chì criatu l 'parechji termini butanicu cume "fruttu", "pericarp", "Core", è cetara è cetara. TOTTEMPUDI, scinziati cunzidiratu lu funnaturi di libru mudernu.
Dinù tene à mente l 'òpiri in lu sviluppu di la bioluggìa studiusi Roman cume Guy Pliniy Starshy È Klavdiy Galen (131 anni - 200) (22-79 anni.). Naturalist Pliniy Starshy scrisse una enciclopedia, intitulé "e Natural", ca cuntinìa tuttu cunnisciutu à chì nantu à u tempu circa organism vivant. Up finu à u Medievu, u so travagliu hè furmata di 37 volumi, hè u solu surghjente cumpleta di a cunniscenza di a natura. Mpurtanti mèdicu, chirurgu è filosofu di u so tempu, Klavdiy Galen, fici un ternu e cuntribuzione à u cuncettu è u sviluppu di scienzi comu anatumìa, pharmacology, fisioluggìa, neuroluggìa è altri. In i so studii, si fici largu usu di u mammifira autopsy. Si prima discrittu e cunfrontu l 'anatumìa di omini e Giuseppe. U so scopu principale hè a studiari l 'nervous system cintrali e perifèricu. On a ricunniscenza di i so servizii à culleghi da u fattu chì u so travagliu nantu à u to basatu nant'à lu autopsy di porci e scimmie, usatu nzinu a lu 1543, nzinu a lu vede u travagliu di Andreas Vesalius 'nantu a struttura di u corpu umanu ". I studienti di istituzioni particulare a studiari l 'òpiri di Galen à u XIX seculu. So tiuria hè chì par via di u sistema di incheta Diana di u muvimentu di rigulazzioni su ciorbeddu, hè sempre apprupriati oghje. Capisce megliu cumu a nascita è u studiu di sta scienza tutta la storia, avemu aiutà i verbi "Sviluppu di bioluggìa." Quì sò i so principali funnaturi.
scinziatu | rializazioni principal |
Magrini | Hè quì a prima discrizzioni di u struttura corpu umanu è animale |
Aristòtili | Spartutu u mondu in quattru regni, marcatu u principiu di u systematics |
TOTTEMPUDI | Discrittu più di 500 spezie, pianta |
Guy Pliniy Starshy | Enciclopedia "e Naturale" |
Klavdiy Galen | Iddu n cunfrontu l 'anatumìa di omini e scimmie |
Leonardo da Vinci | Discritta parechji pianti, anatumìa umana |
Andreas Vezaly | Fundatore di anatumìa scentificu |
Karl Linney | U sistemu di classìfica di i pianti è animali |
Carl Petrocchi | Si pone i fundamenti di embryology |
Zhan Batist Lamark | U travagliu "Philosophy di Zoology" |
Theodor Schwann è Matthias Jakob Schleiden | tiuria portable stabbilutu |
Charles Darwin | Work "On a Origini di Species da Means di Pannier Naturale" |
Louis Pasteur, Robert Koch, Metchnikoff | Sperienze in u campu di microbiology |
Gregor Mendel, Hugo de Vries | Lu funnaturi di geneticu |
midicina medievali
A cuntribuzione di scentifichi di lu sviluppu di la bioluggìa in sti tempi hè tempurale. A cunniscenza di anticu figure greca è rumana incluse in lu so pratica parechji duttori di u medievu. Chi na bona midicina, mentri più sviluppatu. A parte impurtante di u territoriu di l'Imperu Rumanu a ddu tempu cunquistata da l 'àrabbi. Per quessa, i travagghi di Aristòtili e tanti àutri studiusi antichi ci hanu arrivatu in u traduzzione in Arabu. L'éra statu marcatu da issu in termini di bioluggìa developmental? Chistu fu lu cusì-chiamatu 'età d'oru di l' Islam. Hè da nutà i travagghi di tali scinziati comu Al-Jahiz, chì tandu per u primu tempu palesa u so parè nantu à a catena pastu e lu prucessu di evoluzioni. Iddu è u fundatore di lu ditirminismu geografica - la scenza di la forti nfluenza di e cundizioni suciali di la criazzioni di caratteru naziunale è spiritu. A scritturi Kurdish Ahmad Ibn Dawood al-Dinavari hà fattu assai pi lu sviluppu di l àrabbu libru. Iddu fici lu Lacu di più cà N.637 sfarente spezie di piante. Di granni ntiressi di u mondu di a flora è i fratelli in cure medicale cù erbe midicinali.
Biology in la Renaissance
In u XVI u seculu, interessi in la fisioluggìa è la storia naturale cuncintratu in Europa. Anatomists praticatu dissect di corpi umani dopu à a morte. In lu 1543 pubbricau nu libbru chiamatu Vesalius 'On a struttura di u corpu umanu ". Storia di la bioluggìa developmental hè solu una nova annata. cure di ervi era cumuna in midicina. Stu ùn pò, ma micca i crescente interessu in a flora munnu. Fuchs è Ottu brunetta in i so scritti hà cuminciatu u fundamentu di i pianti grande-scala discritta. Ancu artisti di u tempu stati interested in la struttura di l 'corpi di l' animali è cumpagnia. Iddi pittatu lu so pictures, lato, u travagliu da cantu cù u Naturalisti. Leonardo da Vinci è Albrecht Drer in u prucessu di crià i so caputravagghi pruvatu pè ottene una discrizzione info di l 'anatumìa di corpi vivant. U prima di sti, nantu à a strada, à spessu veghjanu da u volu di aceddi, dittu di parechji pianti, nantu à u cumunu nant'à a struttura di u corpu umanu.
XVII seculu
A S. cchiù mpurtanti di stu tempu - chistu è lu secunnu apertura di u circulazioni lambda, chi desi nova forza à u sviluppu di anatumìa e aspettu di u duttrina di microorganisms. Dopu sò statu fattu i primi studii microbiological. Per a prima volta ch'ella hè una descrizzione di Leoni, pianta, chi putissi essiri cunzidiratu solu sottu una Microscope. Stu dispusitivu, a propositu, fù inventata da John Lippersgeem è Zahariem Yansenom in 1590 in Holland.
Storia di la bioluggìa developmental in u XVIII seculu
Dopu, un omu di sapè fà in i scienzi naturali sviluppata. L'evenimenti più impurtanti di u XVIII seculu, si messe pubbricazzioni di l 'òpiri Karla Linneya ( "System di Nature") è di Georges Buffon ( "Universal è di storia naturale privatu"). Avemu cunnucieru numerosi sperienze in u spaziu di u sviluppu di i pianti e animali Embryology. Scuperte sò fatti da sti studiusi comu Caspar Fridrih Volf, chi su li basi di l 'assirvazzioni mustrò un cambiamentu prugrissivu di sviluppu di u leibesfrucht di un rudiment risistenti, è Albrecht von Haller. Cù sti nomi sò assuciati u tappe più impurtante in lu sviluppu di la bioluggìa e embryology in u XVIII u seculu. Hè, parò, à ricunnosce chì scentifichi dati sò prumossa avvicinamenti differente à u studiu di li scienzi: Wolf - idei epigenetic (u sviluppu di l 'organismu in u germoglio), è Haller - cuncetti preformation (prisenza in u muvimentu sumenti di strutturi materie spiciali chi predetermine lu sviluppu di l' leibesfrucht).
Science in u XIX seculu
Hè tene à mente chì u sviluppu di a bioluggìa cum'è una scienza, si messe solu in lu XIX sèculu. A parolla digià statu usatu da scentifichi nanzu. Perciò, u significatu di fù cumplitamenti differente. Per esempiu, Karl Linney chiamatu biulugisti populu facennu Vincenzo di botanists. Ma dopu a parolla ghjunse à esse chjamatu u scienza chi studia l 'urganismi vivant. Vergogna à i temi cum'è u sviluppu di la bioluggìa, pre-Darwinian in lu periodu, avemu digià toccu on. À u principiu di u XIX seculu hè a nascita di una scienza, cum'è paleontology. Scuparti in stu campu di sò cunnessi cu lu nomu di lu cchiù granni scinziatu - ". L'Origini di Species" di Charles Darwin, chi in la siconda mità di u seculu, pubbricau nu libbru ntitulatu Pè sapenne di più di u so travagliu, ùn ti guvernà in u prossimu capitulu. A nascita di a tiuria, cellula, la criazzioni di phylogenetics, u sviluppu di anatumìa microscopic è sputum, la criazzioni di la duttrina di u pussibbilità di i malatii infizziosi da distinguish agenti spécifique, è assai di più - tuttu assuciata incù u sviluppu di a scienza, a lu XIX sèculu.
Opere di Charles Darwin
U primu libru di i più grandi scienziatu - un "Naturalist Travel attornu a lu munnu, da navi". In seguita, l 'uggettu di studiu di Darwin addivintò Bardana. Stu havi avutu lu risurtatu in la scrittura e publicazione di u travagghiu di quattru-vulumi nantu à i fisioluggìa di issi animali. Chì u so zoologists travagliu sò sempre. Ancora, l 'òpira principali di Charles Darwin - un libru "L'Origini di Species", unni accuminzau scrittura in 1837.
Chì sarà u XX seculu?
Tanti scuparti glubale in scenza statu fattu esattamente à l 'ultimu seculu. A stu tempu, u sviluppu di la bioluggìa umanu dà una nova livellu. Hè l 'èbbica di geneticu. Da u 1920, si furmaru la tiuria mu di heredity. E doppu la Secunna Guerra Munniali, rapidità messe à sviluppà a bioluggìa muliculari. Cambiendu multilinguismo in lu sviluppu di la bioluggìa.
geneticu
In l'annu 1900 era tantu à parlà, ncenzu liggi di Mendel da tali studiusi comu De Vries è altri. Prestu, stu statu seguita da l 'apartura di sputum chì u salmoniculture di i strutturi portable cuntenute in i cromusomi. In u 1910-1915, lu scinziatu Group Rossi Thomas Hunt Morgan, basatu nantu spirimenti incù u flying fruit (Drosophila) hà sviluppatu cusì-chiamatu "la tiurìa étalingure Mendelian di heredity." Biulugisti aghju trovu chì u soiu in lu cromusomi sò almanaccatu linearly in un "perline nant'à una catena." De Vries - la prima journal chì hà fattu un assuntu ca circa lu Mutation gèni. In seguita, ci fu datu à u cuncettu di ricupartu genetica. È in 1980, un fisicu spirimintali American Luis Alvarez pruposta meteorite in ipotisi scumparsa di i dinosaurs.
A nascita è u sviluppu di Biuchimica
Ancu di più suprattuttu scuperti stati aspittannu ca di scentifichi in u vicinu avvene. À u principiu di u XX seculu, si messe vitamini ricerca attiva. Nanticchia esiste apertu poisons percorso è droga, prutiìni, è filet. In l 'anni, 1920-1930 l' scentifichi Carl è Gerty Cori, è Hans Krebs datu una discrizzione di trasfurmazzioni carbohydrate. Stu marcatu u principiu di u studiu di la sìntisi di porphyrins è Cinarizina. À a fine di u seculu, Fritz j'essuierai fattu i seguenti scuperta: triphosphate adenosine statu ricunnisciutu com'è un traspurtadore universale di energia biochemical in la cellula, è a putenza di lu ", stazione," hè statu chjamatu mitochondria. Dispusitivi di spirimintazzioni laburatoriu addivintò cchiù sufisticati, ci eranu nove i metudi di cunniscenza acquistò, cume electrophoresis e lune. Biuchimica hè unu di li rami di na bona midicina, disponibile in una scienza siparati.
bioluggìa muliculari
Tutti i novi figlioli ligata affaccatu in u studiu di la bioluggìa. Tanti scentifichi anu pruvatu à definisce a natura, di u gèni. In cunnucennu a ricerca di stu prugettu chì una nova parolla "bioluggìa muliculari". L'oggettu di u studiu hè u cagiunati e battìri. bacteriophage fù sceltu - un canadese virus chì attaccaticcia Variante certi arii di la battìri. Spirimenti stati dinù cunnucieru in Drosophila, un pies pane di granu, è cetara è cetara. Storia di la bioluggìa developmental hè chì nova scuparti erani fatti incù i testi di un usato sanu nova di a ricerca. Cusì, ci fù prestu nvintò la Microscope Emissio, è una centrifuge high-vilucitati. Sti dispusitivi anu permessu scentifichi à apre prividia salmoniculture in u cromusomi cuntene u DNA piuttostu cà lu sustintamentu cum'è prima pinsau; struttura DNA statu mantene in forma sapemu oghje, u doppia Hedera.
ingegneria lascivious
U sviluppu di la bioluggìa mudernu ùn hè stannu ancora. ingegneria Genetica - issu hè un altru "byproduct" di studià sta disciplina. Hè sta scienza, avemu primuri i simbianzi di certi droga, com'è insulin in e threonine. Nunustanti lu fattu ca si tratta avà à u stadiu di u sviluppu è amparera in lu vicinu 'avvene, ùn pò digià esse in gradu di "muscu" i benefici. Sta nova Vaccine contru à i malatii più periculosi, è variità di i pianti curtivatu ùn soffre da estate, lu friddu, e malatie, ravageur azzione. Tanti scentifichi crede chì cù i rializazioni di stu science, putemu scurdari circa l 'usu di sintesi dannusu e ervicita. Però, u sviluppu di sta disciplina face spuntà Chor a sucetà muderna. Assai genti paura ùn hè senza mutivu chì i risultati studiu pò èssiri la nascita di risistenti à antibiotics è altri Messina cunsumazione di i malatii periculosa in omini è animali.
L'ultimi scuparti in bioluggìa e li midicini
Science cuntinueghja à evoluèghjani. Ancora assai di misteri aspittava di i nostri scentifichi in lu futuru. At a scola oghje studiatu un brevi a storia di u sviluppu di la bioluggìa. A prima lezziò nantu u sughjettu avemu in u 6th scelta. A Canzona di vede ciò chì i nostri figlioli vi amparà à u vicinu avvene. Quì hè una lista di scuperte chì anu sappiutu fà in u novu seculu.
- U prughjettu "ginoma Human". U travagliu nant'à u statu rializatu in lu 1990. A stu tempu, lu Cungressu US un nutevuli quantità di dinari has been dedicatu per a ricerca. 2 duzina geni sò state dicifratu in 1999, annata. In 2001 ci fu fatta la prima "leva" di lu ginoma umanu. In u 2006, u travagliu hè compiu.
- Nanomedicine - cure cun microdevices spiciali.
- U metudu "crescia" scupi umanu (tissutu fegato, capiddi, valves core, Leoni musculu è tantu nantu).
- A creazione di scupi umanu artificiali, chì e caratteristiche ùn pruducini à u statu naturale (allungamentu di sìntisi è tantu nantu).
A tempu quandu più tecnica hè studiatu a storia di a bioluggìa - 10th scelta. At sta scena, i studienti riceve a cunniscenza in Biuchimica, sputum, a ripruduzzione di urganismi. Stu infurmazione pò esse tandu interessante di i studienti in lu futuru.
Avemu hat u periodu di sviluppu di la bioluggìa cum'è una scenza è indipindenti, ma dinù à palesu a so direzzione principale.
Similar articles
Trending Now