FurmazzioniScienza

Sistema di rifirimentu Inertial

Cù dati nizziali per ogni corpu diriggennusi pò calculari lu valuri di u so capitalist, battutu, location (latitude), e accussì via. Tutti sti calculi sò tutu in u quadru di kinematics. Tuttavia, stu ramu di scienza, di studià i prucessi elli ùn sò arisen da u rimusciu miccanicu. Risponde à e dumande di i carattaristichi di u muvimentu, à causa di l 'accilirazzioni che dinamica: poi ci tastau pò.

Piglià una scatuli incontru dintra lu e comincia a moviri in una direzzione longu la tavula cu u listessu vitezza. Nzo chi succèri a partita? It nnû o movi? Hè tuttu dipende di u significatu di quadru di riferenza, avemu da sceglie a unu menu. Cù u rispettu di l 'incontru scatula hè à riposu, ma s'ellu vi taliarlu ciò chì intravene u parti di l (per esempiu, u listessu tavulinu), si cummossi. U cartulare in dui casi chì u vitezza di i cirina hè custanti. A canciari lu vi tuccherà à avè u casciuni e piu influenza esterni, per esempiu, à a spinciri nantu à a tola. Ghjè ciò chì carattirizzatu lu sistema di rifirimentu inertial. Andemu pigghiarivi chì simu in a scatula dopu à l 'incontru. Siccomu l 'azzioni esterni ùn hè micca cunfusione, lu tempu di la caduta tu avissi a pinsari ca l' incontru stissu statu stabilitu in opera da acquistò u poi ci tastau capitalist. Ma s'è no duvimu à ciò chì hè pusitivu, sò nantu à u tavulinu, si ripiglia u cumpurtamentu hè facili spiigheti da u cambiamentu in la scatula vitezza. In fatti, ùn sò discritti u cunbentu rifirimentu inertial e non-inertial. Per u prima caratteristica di u maiò di e forze esterni, è per l 'accilirazzioni che seconda risurtatu di li forzi esterni ùn pò esse spiegata. In issu esempiu, lu sistema di rifirimentu inertial assuciata incù a superficia di u tavulinu è ogni altru oggettu hè una scatula, comu hè cunfusione impattu esterni u oggettu sutta lu studiu. Prublemu Populu Corsu interested in tali studiusi mpurtanti di antichità, comu Galileu e Aristòtili. Solu in u 17u seculu, Isaac Newton supra la basi di u so travagliu hà da poi lu primu cuvernu di cicinnus, megghiu canusciutu comu prima liggi di Newton.

Si cunta ca l 'esistenza di sistemi accittabbili reference, in u quali u un corpu hè u suttascrittu foras d' àutri corpi, è u battutu u muvimentu ùn cambia meaningfully Giuseppe Verdi, Giuseppe Verdi di muvimentu. Sè l 'effetti di uni pochi, ma sò equilibrati, si travaglia li stissi reuli sistemi di rifirimentu inertial usatu (ISO). Sè noi guardà un sistema di rifirimentu parente à iddi, a unità battutu custanti e valuri, ci pò esse vista susteni ca a natura, ùn ci hè una grossa numeru di ISO. Per quessa, u sistema di rifirimentu inertial sò tutti intornu à noi.

Hè assai fàciule à capisce prima liggi di Newton, se pràticu cù u scuperti di a so re - Aristòtili e Galileo.

Aristòtili sustìnniru ca se u corpu ùn cumparisce micca à avè un pesu a terza-party, u statu naturale hè - a pace. In u casu di un spustamentu di u corpu, cù una forza esterni custanti battutu deve esse prisente.

Galileo agghiunciu sti scuperti: u sustegnu di influenza esterni ùn dì chì u corpu ùn pò spustà lisu e senza cambià a direzzione. U listessu la forza chì hà un effettu, disfatta di cumpensu seriu, attritu, è cetara è cetara.

sistemu Inertial hè cumpritamenti basata supra lu First Law, sicondu a quali ogni corpu hè in sicretu, o in traccia di fassi uniformi cum'è longu com'è a forza esterni ùn cambia u so statu. Una funzione impurtante: a lege si pò facianu micca in tutti i pussibili sistemi di rifirimentu.

sistemu Inertial brilliantly suppurtatu è usatu primura in a miccanica divinu è astronautics (sistemu heliocentric). Avemu deve scurdà chì ùn ci hè micca tanta quadru di riferenza chì saria inertial per tutti i pussibili azzione di u sistemu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.