FurmazzioniStoria

Scala Geochronological è a storia di u sviluppu di organism vivant

Scale primos (geochronological) - u mudellu da cui la storia measured di a terra, è a valurizazioni pruvisoriu, E.. Stu scala hè un tipu d 'calendariu chi conta davanti u tantu tempu a l' cintinara di migghiara e ancu milioni di anni.

About pianeta

Modern vues cunvinziunali nant'à a Terra sò fundate nantu à dati differente, sicondu a quali l 'ità di u nostru pianeta hè circa quattru è un miliardi medità anni. No, rochers, o minerali chì pudia insignà la criazzioni di la nostra pianeta ùn ancu trovu ogni interni, s'ì u superficia. cumposti citrate ricca in calciu, aluminium è chondrites, chi stati furmati in u sistemu sulari esiste prubabile limità l 'età pesu di a terra, da sti furmi. Scale primos (geochronological) mostra i tempi furmazzioni cunfini u pianeta.

una varietà di meteorite sò stata studiata cù i metudi mudernu, cumpresi natural-chiddu, e comu un risultatu presentati stimi di l 'età di u sistemu sulari. Cum'è un risultatu, u tempu passanu dipoi a creazione di u mondu, hè demarcated in Una à l 'eventi cchiù mpurtanti di la Terra. scala Geochronological hè assai fàciule à tena traccia di tempu, E.. èbbica Phanerozoic, per esempiu, delineated i grandi evenimenti evulutivu chi mannu cu estinzioni glubale di organism vivant: u Paleuzoicu a fruntiera Mesuzoicu marcatu u più grande in a storia di l'pianeta razze mora (Permian-Triassic), è a fine di u Mesuzoicu Cenozoic siparata da l 'estinzioni Cretaceu-Paleogene.

Storia di a creazione

Di l 'girarchia e numinclatura di tutti i divisioni muderna geochronology cchiù mpurtanti XIX sèculu girava fora per esse: in a siconda mità di statu tinia a sessione di u IGC - Campu Nuraghe. Dopu chì, da 1881 à 1900 anni, era muderna scala primos.

Geochronological u so "ripieno" in u futuru curputu travagliata è canciatu comu addivintari disponibile novu dati. Cumplitamenti sìntimi differente eranu i temi di nomi specifichi, ma u puntu più cumune - giugrafica.

nomi

Per esempiu, u periodu Cambrian, cusì chjamata perchè Cambria - hè Wales duranti l 'Imperu Rumanu è u periodu Devonian hè chjamatu dopu à u cuntatu di Devonshire in Inghilterra. Nomu di l 'èbbica Permian ghjuntu da a cità di Perm, è detti Jurassic nomu Jura Montagna. Ancient tribù - Sorb (tudischi, li chiamò Wendy) sì chjama piriudu VENDIAN, è in la memoria di a Celt - tribù ordovika è Silures - chjamatu Silurian e stonde Ordovician.

scala Geochronological veni spissu assuciata cu lu nomu e la cumpusizioni E. di i scogli: carbunaru apparsu in cunnessione cù un grande numeru di seams charbon duranti lu scavu, è u Cretaceu - ma solu perchè diffusioni jissu l'scrittori in u mondu.

principiu custruzzioni

A ditarminazioni di l 'età E. parente di petri, ma avia bisognu scala geochronological spiciali. AD, un pirìudu chi hè l 'età chì hè misurata in anni, micca una grossa usure di giuloghi. Tutti a vita nant'à u nostru pianeta era spartutu in dui grandi linìa - Phanerozoic è kriptozoy (Precambrian), chì sò, fit da l 'aspettu di NUAGEE in rocce rocci.

Kriptozoy - tempu ntirissanti, cumpritamenti ammucciatu da noi, cum'è l 'urganismi Chjara-validu tandu esistenti, hannu lassatu senza traccia in i scogli rocci. Pirìudi di scala tempu, E. com'è Ediacaria è Cambrian, affaccatu in u Phanerozoic da a ricerca paleontologists si trova in l 'razza una scelta larga di molluschi è parechje spezie di àutri urganismi. Finds di a fauna rich è a flora sò dirittu tutti à sparte tanti è dà li nomi degne.

tantu tempu

A siconda divisioni - sottintesu lu tentativu di identificà i cateni storichi di a vita di u Earth quandu quattru piriudu Major divisu scala geochronological. Table li mostra cum'è primaria (Precambrian), lu sitturi sicunnariu (Paleuzoicu è Mezozoic), tirziariu (quasi tutti i Cainozoe) è parabola - piriudu, situatu in un postu particulare perchè sè hè u shortest, ma hè SANGUIFICASSE cun sviluppi lascià una altura è ancu leghje-tracci.

Avà di l 'altra di scala geochronological di a Terra hè spartuta in 4 AD è 11 di stonde. Ma l 'urtimi dui chì sò divisi da un altru 7 sistemi (stonde). Stu Ùn hè stupente. N particulari ntiressi hè l 'ultimu spichji, perchè stu piriudu, E. currisponde à u mumentu di a pussibbilità è u sviluppu di l' omi.

Milestones

Per quattru è un miliardi mità 'anni, i seguenti fatti sò successi in a storia di a Terra:

  • Ci era pri-nucleari organism (prokaryotes prima) - quattru miliardi d 'anni fà.
  • A capacità di urganismi di disuccupazzioni - trè miliardi d 'anni fà.
  • Leoni cumpartu cun un nucleu (eukaryotes) - dui miliardi d 'anni fà.
  • organism pluricillulari sviluppatu - unu miliardi d 'anni fà.
  • Ci era nsetti antenati: u prima arthropods, arachnids, crostacei, e àutri gruppi - 570 miliuna di anni fa.
  • Pesci e protoamfibii - ch'elli sò cinque centu millioni d 'anni.
  • Ci erani i pianti terrestrial e fari felici digià 475 miliuna di anni.
  • Vergine campà in u paese di quattru centu milioni di anni, è lu pianta, in u listessu tretu tempu pigghiau la simenza.
  • Amphibians campà nant'à u pianeta di 360 miliuna di anni.
  • Cimetière (cimetière) apparsu trè centu miliuna di anni fa.
  • Dui centu milioni di anni fà, u primu mammifira accuminciò a evoluèghjani.
  • Centu è cinquanta miliuni di anni fa - la prima acelli circava à ammaistrà u celu.
  • Centu è trenta miliuna di anni fa ciuriu, fiori, (i pianti fioritura).
  • Sissanta-di cincu miliuna di anni fa l 'Terra sempre persu dinosaurs.
  • Dui è una mità di milioni di anni fà ci era un omu (genaru Homo).
  • Centu mila anni faete da u anthropogenesis principiu, tantu ch'eddi sò da piglià a so apparizione prisente.
  • Vinti-cincu mila anni, ùn esisti u Neanderthals a terra.

scala Geochronological è a storia di u sviluppu di urganismi viventi, si cunfunniu inseme, per via di qualità dì è giniralmenti, un datings piuttostu apprussimata, ma lu cuncettu di u sviluppu di a vita nantu à u pianeta porghju visually.

rocce letti

U crosta suprattuttu stratified (induve ùn ci hè micca ratio di Bonifacio, a causa di tirrimoti). Total scala geochronological trari tanti rispittivamenti colpi di scogli, chì mostra chjaramente cumu decreases a so età da u fondu à a cima.

NUAGEE dinù mutate comu si movi, su si diventa di più cumplicatu in a so struttura, certi sò sutta cambiamenti impurtante da drop a drop. Si pò veda, senza visità u museu paleontological è appena fala à u metro, - in u granitu è naturale di punta à manca u so imprints assai luntani da a nostra epica.

Anthropogen

L'urtimu piriudu di l 'ebbica Cenozoic - u stadiu mudernu di a storia di a terra, cù u pleistuceni è Holocene. Cosa ùn succede à sti milioni turbulente di anni (sperti crede hè sempre in parechji modi: da sei centu milla à trè è una mità di miliuna). Hè statu ripetutu cambià di capelli è riscalda, grannissimi glaciation cuntinentali, quandu u sudu Ghiacciai nadvinuvshihsya moisturize clima, apparsu cum'è un frescu bagnatoghi 'acqua e salata. Glaciers assurbutu la parti di l 'oceanu le Monde, unni cala lu liveddu di centu metri, o di più, a causa di cui l' chiddi di lu munnu.

Cusì, a flora link mannu, p.e., trà Asia è u Nordu, induve u ponte, furmata 'nveci di lu Strittu Bering. Vicinu à u Ghiacciai venenu animali-amare fretu è l 'acelli: a Mammouth, rhinoceros & pilusi, a renna, Musicien, volpi, arctic, Patrijshond pulari. Iddi si sparse assai luntanu di u meziornu - à i Càucasu è Crimea, à l 'Europa miridiunali. In u corsu di u Ghiacciai sò sempri tinuti boschi kul: pinu, dinar, tanne. Hè solu à una distanza da li crisciu furesta latifoglia, cumpunuta di arburi cum'è liccia, hornbeam, châtaignier, parchet.

Pleistuceni è Holocene

Hè l 'èbbica dopu à l' etati di ghiaccio - Ùn hè finitu è ùn n'avemu micca vissutu linìa di a storia di a nostra pianeta, chi rapprisenta scala geochronological internaziunale. piriudu Anthropogenic - i Holocene, hè create da l 'ultimu glaciation cuntinentale (l' Europa sittintriunali). Fu tandu chi u paese è u oceani ricevutu forma muderna, è sviluppatu è tutti i spazii giugrafica di u mudernu a Terra. U udiatu di u Holocene - èbbica pleistuceni hè lu primu pirìudu sans-fattu. Capelli messe nantu à u pianeta cuntinua - la parti principali di li disse piriudu (pleistuceni) fu marcatu assai colder cchiù mudernu.

L'emisferu hè suvitatu u noms de glaciation - tredeci volte superiore à a superficia di u Ghiacciai avanzata educazione ancu duranti l epupea interglacial. Pleistuceni piante cchiù vicinu a lu mudernu, ma iddi eranu misi 'na pocu un'antra manera particulare durante stonde di glaciation. genera e spezie di a fauna variu adattate à parmetta a forma oceanu di a vita. Italia miridiunali Emisferu ùn ricunnosce micca un tempurale upheaval accussì, accussì i pianti è robba di u pleistuceni hè sempre presente in parechje forme. Hè accadutu durante u prucessu di evoluzioni pleistuceni di u Homo genaru - da di Homo habilis (archanthropines) à Homo Homo (neanthropines).

Quandu ci era a muntagna è u mare?

Lu secunnu piriudu di l 'ebbica Cenozoic - Neogen è u so udiatu - i Paleogene, cumpresi pliuceni è circa dui miliuna di anni fa, duratu circa sissanta-di cincu miliuna di anni. U Incantati finìu la criazzioni di guasi tutti i cateni: u Carpathians, l 'Alpi, i Balkans, u Caucasus, Atlas, u Nordu, a traccia, è cetara è cetara. À u listessu tempu formi varii e dimensioni di tutti i bacini, mare, comu si era furtimenti scorrini. Era tandu chi friddi Antarctica è parechji lochi muntagnoli.

abitanti Marine (spezii) sò divintatu vicinu a li formi muderni, è in u paese duminata da mammifira - orsi, i misgi, rhinos, hyenas, giraffe, cervi. Giuseppe evoluèghjani tantu chì più tardi (pliuceni) pò cumpariri australopithecines. U cuntinenti, mammifira abitanti di luntanu, perchè ùn ci hè micca lea trà elli, ma in u Late Etiupia di Eurasia e fàuna North America ancora scambiati, è à a fini di l 'fàuna Incantati North American partìanu à u South. Hè statu tandu furmò in la latitudini sittintriunali di l 'tundra è Taiga.

èbbica Paleuzoicu è Mesuzoicu

Mesuzoicu pricidutu Cenozoic ebbica è durò di 165 millioni d 'anni, frà i Cretaceu, Jurassic e stonde Triassic elli stessi. Duranti stu tempu, muntagna càrricu furmati à u peripheries di l 'India, Atlanticu è Pacific oceani. Cimetière accuminzau lu cumannu di tarra è in l 'acqua, è in l' aria. Tandu ci era u prima, mammifira ancora assai quellu primitivu.

Paleuzoicu situatu supra lu scala in fronte di u Mesuzoicu. Hè duratu circa trè centu cinquanta miliuni di anni. Quissa hè un tempu di attivu muntagna-bastimentu, e lu prucessu di evoluzioni più forti di tutti i pianti supiriuri. spezii di guasi tutti i noti e vertebrates sfarenti tippi è classi stati furmati in u tempu, ma li mammifira è acelli ùn hè.

Rocci e ignei

Rocci Era duratu circa dui miliardi d 'anni. A stu tempu era prucessi attiva di sedimentation. Giustu-sviluppatu algae bleu-vert. À amparà di più di issi tempi luntanu, a pussibilità ùn hè fattivu.

Archaea - l 'èbbica cchiù antica in lu la storia di u nostru pianeta. Hè duratu circa un miliardi d 'anni. Comu nu risurtatu di l 'attività vurcànica era l' urganismi assai prima vivant.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.