News and Society, Natura
Qualessi chì sò parchi dendrologichi è i jardini botanichi
Avemu spessu visità parchi per rilassate, distractanu di l'affullanza è fassi in una tranquillità è tranquilla. Ma puderanu esse creatu micca solu per ricerche è divertimentu, ma, per esempiu, avè una orientazione di ricerca. I Parchi vanu in una varietà spezie, cum'è storicu, zoològicu, memoriale, ma in questu articulu avemu da parlà di parchi dendrologichi è i ghjali botanichi. Fighjemu u so propiu è a storia.
Parete Dendrologique: Definizione
"Arboretum" da u grecu hè traduciutu com'è "albero". U nome latinu sorda cum'è "arboretum". Dendrological park hè una zona di un arboretum, chì hè stata destinata à a ricerca publica. U so territoriu hè allungatu per u cultivamentu in a pianta aperta di e piante leoni, chì sò posti nantu à unu o un altra funzione, per esempiu, nantu à i decoru è geugrafici. Hè nutatu chì a più frequenza arboretums appartenenu à i ghjardini botanici, ma ancu ponu esse unità indipendenti. Arboreti si cuminciaru à appare in cunnessione cù u sviluppu di questa zona di botanica cum'è dendroloxía.
Avemu nutatu arboreti cù a più diversa scola d'arbuli: u Sochi, l'Acadèmia Tecnica di Sede in San Petruburgu, è u Jardinu Botanicu Muvrinu di l'Acadèmia Russa di Scienze (Mosca). Extranjero, pudemu distinguish the following examples of parks: arboretum Kornik in Polonia, un arboretum in Kew (vicinu à Londra), un arboretum Nikitsky giardinu botanicu in a Crimea. L'arboretum pò avè un focusu ristrettu, per quessa, solu certu spezie vegetale pò essa cultivate in elli. Sti pò esse siringarii (spezializati in lilacchi crescente), pupi (chioppi), coniferìti o pini (coniferi), fruticeti (arbusti), viticetums (lianas).
Ci hè una regula unica per tutti l'arboreti: tutti l'arbureti è l'arbusti sò situati nantu à una basa sistematica. Hè ciò chì si appartenenu à u geneddu stessu sò stati posti nantu à un situ sanu. Visitu l'arborettumanu, pudete avè sapè l'incantevuli mundiale di i pianti chì sò in prossime di extinzione o ùn sò micca più listesse in natura.
Storia di l'ocurrenza
L'arbre in u munnu di a pianta hà sempre fattu un rolu impurtante, postu chì in tutta l'historia di l'umanità hè stata di grande beneficu per e persone. In u XVIII sèculu, i travaglii nantu à a dendrulugia parrava, ma solu riflessa a descrizzione di i sinjali esterni di i pianti. Cchiu` appressu, i scientifichi accuminciaru a trattari cu prublemi di l'aclimatizzazioni di l'arburi, l'studiu di a so genetica, è a creazione di novi spezie. A primura particulari hè statu pagatu à l'introducció - l'intruduzioni di i culturi in quelli posti chì ùn sò micca peculiari à u so criscenti.
I travaglii chì facenu quessi ogetti
I parcorsi dendrologichi è i ghjali botanichi sò diretti direttamente cù e terri di e specie di e siti protetti. Hè representatu una categuriu separata di PA, induve cullezioni speciali di e pianti sò creati per enrich flora è priservatu a biodiversità. Inoltre, sò necessarii per a implementazione di e didattichi, i travaglii scientificu è educative. In sti istituzioni ambientali, i principii ciminiu di l'architettura di u paisaghju, a ghjardinaghju ornamentale, a piantazione di l'arbureti, l'intruduzioni di i pianti salvatichi in a cultura, a prutezzione di e parolle è di e malatie, è più sò sviluppati.
Règimi legali di parchi dendrologichi è ghjali botanichi
Eccu chì cuntene u territoriu daveru. A tarra chì i ghjorni botanici è i parchi dendrolochi sò situati sò trasfiriti a usu indefinitu di certu istituzione. I territorii di sti uggetti sò spartuti in diversi zoni funziunali: exposition, scientificu è esperimentali è amministrativi.
Monumenti di a natura, parchi dendrolochi, i ghjali botanici anu un regimentativu specialu . I primi sò stabiliti da a decisione di u guvernu di Russia è i cuerenti esecutivi di a Federazione Russa nantu à a pruposta di l'organi statali autorizzati in u campu di a prutezzione ameggenti.
Quelli chì sò rilativi cù e terre chì i monumenti di natura si trovanu sò obligati di rializà l'attività per assicurà u regnu di a so prutezzione especial. I ghjardini botanichi è arboretums ponu esse dui destinazione riggiunali è federale. In u so territoriu, attività chì ùn sò micca cunnessi cù u funziunamentu di e so cumpagnie è sò capaci di violà l'integrità di l'objettivi floristi sò pruibiti.
Un esempiu di u famusu in Russia arboretum
Dendrological, parapi botani è i giardini sò sparghjati in u mondu. Parechji in Russia. Comu esempiu illustrativu di tali parco, pudete nome nomu Sochi Arboretum, chì face parte di u Parcu Naziunale di Sochi. Hè cumu parechji altri sugetti simili, hè u funziunale di a culore verdi. Situatu in u cori di a cità turistiche, hè un magnificu rincònaru di flora è fauna esotica. Quì ci sò più di 1700 spezie d'arbureti è arbusti chì sò colti da parechje diverse di u pianeta.
Sochi arboretum cù i so strutturi architettonici, sculture è fontane pare una opara di l'arti. Apparat in u fiumu miridiunali à a fine di u XIX sèculu, è in i cinquanta di l'ùltimu seculu fù ricustruiutu. Oghje, più di 2 mila spezii di rapprisentanti di a flora muntagna sò stati posti in u parcu. Hè statu longu statu inclusu in u prugrammu di scursioni di a maiò parte di turisti. U regnu tropicalu amaze cù a so varietà di e tanti exotichi chì ciurenu ancu in l'invernu. Quistru di questu, in u distrittu di Adlerovsky, ci hè ancu u parcu dendrologicu "Culturas meridiali".
Chì ghjè un giardinu botanicu?
Sicondu a definizione di u giardinu botanicu da u Cunsigliu Internaziunali di i Jardinu Botanicu, hè una urganizazione chì hà cullizzioni documentata di i pianti viventi usi per scopi di ricerca, è per i pruduttori pedagogichi, a conservazione di a biodiversità è a manifestazione di a flora chì hè rapprisentata. L'altri difinizzioni dì chì u giardinu botanicu hè un spaziu verdu creatu per i pezzi più amichi. Hè esse, a diferenza in l'interpretazione di stu cuncettu hè solu chì hè chjamatu chjamatu un territoriu o una urganizazione.
In a vista muderna, stu termini riferisce à una zona di vitedda urbana protetta specialmente, basatu nantu à i risorsi chì sò creati ghjardinii ghjenuini, documentati è culleculi virdi. In i jardini botanicu sò generalmente i serdi, quartieri, herbariums, dipartimenti di l'excursion-education.
In a cullizzioni di u Jardinu Botanicu Maghju, chì si trova in Moscou, ci sò assai spezii di pianti da i paesi di l'Emisferu nordu, chì ùn sò micca pronti à pudè usà à u clima insale.
Quandu averebbe fattu u giardinu botanicu?
U primu giardinu botanicu fù creatu in u XIV sèculu in a cità italiana di Salernu, chì era famosa in u Medievu è a più scola medica più antica in Auropa. Unu di i medichi più noti hà dunque dopu Matteo Silvatico, chì era ancu un botanicu. In quelli ghjorni, a fonti principali di i medicini sò parechji pianti.
Questu primu scupreru u giardinu botanicu: in questu, i studienti chì in u avvena si sò supposedu saru medichi, puderanu acquistà cù i pianti medicinali. U nomu avia statu datu in l'onore di l'antica deessa romana di a saviezza - "Giardinu di Minerva". Addivintà u locu duve e piante hè stati cultivati per scopi scientificu. Tali giardini dopu avè principiatu in spread in Italia, è appressu à l'altri paesi europei. À u primu, si mantenenu una orientazione medica, è cuminciaru da esse creatu da altri propii.
Attività di i Jardin Botanicu
In u nostru paese, per a prima volta, un giardinu botanicu figurò davanti à Petru Cristu, à dì in u 1706. Hè statu creatu per cultivà i pianti medicinali, è u nome solu sottusicate a so direzzione - "Jardinu Aptekarsky". Ma hà ancu esse realizatu e cumerciu di l'Illuminismu. U rè hà plantatu l'alerce, l'abetu è l'spruce in u giardinu, perchè i visitori puderanu vede claramente a diffarenza di elli.
I ghjardini botani sò esposti naturali protetti è e istituzioni scientifica. A so zona hè divisa in settori chì currispundenu à certe zoni climatichi. Perchè e piante chì ùn ponu esse settle in a terra aperta, i serdi sò custruiti, in quale ci sò creati cundizioni propii. Comu istituzioni scientifica, i ghjorni botanici facenu e seguenti tarei: studiu di i pianti è a cunsirvazioni di e specie rari. A sti stabilimenti sò i colti di l'arbureti, librarii di littiratura in botanica, ci sò dipartimenti di scursioni.
In Cina, hè u giardinu botanicu maiò, a scala di u territoriu hè stupendosa. Hè attraversata da 13 fiuma, hà e muntagni è gole. In Nikitsky u giardinu botanicu, chì si trova in a penisula di Crimea, cresce una oliva, quale l'età di più di 2000 anni. U giardinu botanicu maiò di l'Auropa hè u Jardinu Botanicu principali cù u nome di NV Tsitsin, RAS (Moscu). U puntu più settentratu in u mondu induve un tali situu si trova hè Norvegia. In u nostru paese, hè situatu nantu à a Peninsula Kola.
Chjave
Basatu nantu à a infurmazioni presentati quì, a grande impurtanza di quelli utuli cum'è parchi dendrolochi è i ghjenuvesi botanichi si face più evidenti. Ammanete assai funzioni è riflettanu a bellezza di a flora di u nostru pianeta. In queste roche di a natura, creatu da l'omu, in un locu pudete vede parechji tippi di pianti cresciuti di parechji paesi di u mondu.
Similar articles
Trending Now