News è societàFilusufia

Marx, Engels. L'idei filusòficu Karla Marksa è Fridriha Engelsa

a storia ecunomica ùn pò esse cridianu senza tali figure cum'è Marx, Engels. Si purtò una cuntribuzioni offre à parechji lochi di a cunniscenza scientifica. À u listessu tempu, a so cuntribuzione hè abbastanza significativu, tanti idei muderni è sistemi basatu supra l 'idee originali di sti gran scentifichi.

Karl Marx

Karl Marx nascìu in Germany. Iddu hè un filosofu, suciolugu, econumista, journalist puliticu è un pirsunaggiu pùbblicu attiva. Marx, Frans, èranu canusciuti pi la so 'amicizia è verdi listessu. Karl Marx era lu terzu figghiu a lu avvucatu a famiglia di falata giudaichi. In i primi anni l 'picciottu studiau pressu la scola Grammatica Friedrich-Wilhelm, è in 17 anni, laureatu da lu. In un scrittu iddu scrissi chi la sola persona chì travaglia per u bè di altri, pò addivintari cambiatu assai. Siccomu si lauriau da liceu, Karl fina, si scrivi à l 'Università di Bonn cu nudda difficultà, è tandu si prutrassi so studii à l' istitutu di Birlinu di educazzioni supiriuri. In u 1837, Charles ammucciuni da i so genitori, hè prumessa à a so fidanzata di a so età surella - Jenny av Westphalen, chì divintò prestu a so moglia. Doppu essiri lauriatu di l 'Università è un dutturatu, si trasfirìu a Bonn.

In i primi anni ch'ellu era chinu di voglia di idee l'Karl Teatrini è hè statu un veru cumbattivu. E si crisciutu, iddu assai apprizzati li opiri di Teatrini, ddu jornu, pirò, chì hè troppu mystified. Carl vulia divintà un professore di filosofia, è previstu à scrive un travagliu d 'arte cristiana, ma a vita a dicisioni spicificatu. A riazzioni di u politica statu di Marx furzatu a divintari un ghjurnalistu. Work in sta pusizioni mustrò un giuvanottu, ci hè assai debuli in l ' econumìa pulìtica. Stu casu iddu cunsigghiatu à piglià cun primura u studiu di sta questione.

U più sorti di Karla Marksa has been assuciata incù parechji altri paesi, comu lu cuvernu pruvatu à ellu å à u so latu. In cumpetizione di tutti sti casi, cuntinuau a travagghiari duru, era bellu à ellu. Iddu scrissi lu so travagliu, ma micca ognunu pò mannari. Large sustegnu e favori addivintò associer Friedrich Engels per ellu.

Frans

U filosofu francese, unu di i principali funnaturi dâ filusufìa pulìtica Marxista, Friedrich hè natu in u joca a famiglia nova. Iddu appi ottu frati e soru, ma avia un affettu spechju solu a surella Maria di Sala. U picciutteddu si n'andò à a scola à 14 anni, e poi si prutrassi i so studii à u insignamentu. Insistence di so 'patri cci avìa a sgagiatu da a scola à principiatu u travagliu in u campu di u cummerciu. Nunustanti chistu, u tippu si varagnò successu currispunnenti. ch'ellu dinù avia a cunsacreghja una annata di a so vita in prighjò in Berlin. Era un soffiu di aria fresca, perchè u giuvanottu pudia visita so Discorsi ntirissanti supra la filusufìa. Doppu chi Frans travagliatu in Londra, in u fabbrica di u so babbu. Stu parcu di a vita hè u fattu chì u giuvanottu era propiu imbued cù a vita di i travagliadori.

In aghjunta à opere generali cù Karl Marksom Fridrih scrissi diversi òpiri, chì dinù spressu u tiurìa di filusufìa pulìtica Marxista: "Dialectics di Nature" è "Anti-Dühring".

A prima ligna giuntu

Amicizia è co-funziunamentu di Marx e Engels accuminzau lentamenti, ma hà duratu una vita. Avièvanu arrinisciutu a creà una varietà di andà high-di qualità, chì à stu ghjornu ùn hà persu u so pertinenza. Oltri a chistu, l 'idea di scentifichi sò attivamenti usate in parechji zoni di a vita suciale.

A prima difficultà generale i dui amichi era u scrittu "A Sacra Famiglia". In ella, àutri dui ligami Sever simbolichi incù u so eri edinomyshlennikami- Young Hegelians. U secondu travagliu di joint hè l ' "ideoluggìa tedesco". In ella, scinziati taliau la storia di la Germania, da u puntu matirialistu di vista. À i parolle Sfurtunatamente, stu travagliu hè solu in forma manuscrittu. Fu duranti la scrittura di ssi e àutri òpiri, li scienziata ghjunse à i cunclusioni ch'elli sò pronti à creà una nova duttrina - filusufìa pulìtica Marxista.

filusufìa pulìtica Marxista

Li nzignamenti di Marx e Engels hè natu in a prima mità di u 40-IES di u XIX seculu. I causi di sti idee eranu parechji: hè l 'c'avemu vèninu di u muvimentu di lu travagghiu, e lu critica di filosofia di Teatrini, chi paria troppu perfettu, è novi scuperti scentificu in diversi campi di a cunniscenza. Marx, Frans s'avvicinava a so argumenti è i pinsamenti di ecunumia English pulitica, filosofia tedesco classica, suciali, French, utopianism. In più, unu ùn deve Antica u rollu di i scuparti scentificu chì anu successu in u listessu tempu: a scuparta di u portable, u drittu di cunsirvazioni di energia, u tiuria evulutivu di Charles Darwin. Naturalmente, i se partighjani più attivi di filusufìa pulìtica Marxista era Karl Marx e Friedrich Engels, ma creatu a cuncintràrisi tutti l 'ultimu' idei di u so tempu, pigghiannu sulu lu saviezza, megghiu è asciuttu hè passatu.

"U Manifestu Cummunista Libartariu"

Stu travagliu hè u piccu, induve l 'idei di Marx e Engels trovu u vede più vivi. U manuscrittu discrivi chiddu mette ughjettivi chi metudi sò usatu è chiddu prublemi haunts lu Partitu Cumunista. L'autori di travagghi dì chì tutta a storia di i tempi passati hè basatu nantu a lutta di a pupulazioni. Also, scentifichi sò propiu dichjaratu chi u capitalisimu si more à i mani di i prulitariatu, chì Arrìzzati contru l 'inghjustizia, di creà una sucità senza classi e divisioni.

A grande rùbbrica di u libru hè cunsacratu à criticà upposta è pseudo-scientifica trent'anni chì sò senza veru da veru. Dinù, avemu cundannate l ' "a" cumunisti chì, senza n'opira in u criticu di l' idea, appena si l 'idea di a pruprietà privata. Oltri a chistu, Marx e Engels emphasize lu fattu ca lu Partitu Cumunista ùn mette ellu stessu, sopra altri, ma ponu aiutà ogni muvimentu direttu contru à l 'ordine suciale è puliticu esistenti.

Karl Marx, "Capital"

"Capital" - hè u travagghiu principali Karla Marksa, chì dà l 'aspettu negativu di lu capitalismu è criticizes ecònumia pulìtica. Stu travagliu hè scritta cù l 'approcciu materialist dialittali, chì fù sviluppatu da Marx e Engels nanzu.

In u so travagliu, Marx sè ci spiega chì lu capitalismu vi finiscinu cu la. Iddu dinù discrittu in tecnica i mutivi chì portanu à a morte di stu sistema. U scienziatu ammissu chi lu capitalismu è prugrissiva, si aguali u sviluppu di e forze pruduttive. In più, stu sviluppu è assai cchiù forti ca si tratta sutta lu capitalismu, chì hè sfarente di altre forme di urganizazione di pruduzzione. Perciò, li punti fora chì sta crescita hè truvatu à traversu i terribili e risorse naturale arrubbannu, oltri à u sfruttamentu di i principali forza pruduttiva - risorsi umani. Iddu signalisfuttenti dinù fora ca lu capitalismu porta a lu sviluppu forti di tutti i rami, perdiri tìampu tanti industri.

In più, u capitalisimu hè in u cunflittu cù un rapportu custruitu nant'à a pruprietà privata. travagliu individuale hè diventata più, de minimis. Dopu à tuttu, u sviluppu di u capitalisimu hè una messa in u grande mprisi. Cusì, lu prulitariatu hè diventata una forza dipindenti cumune, a forza di travagghiu, chì ùn hà scelta, ma a usu di i termini di u Serreli. una tale situazione face la pirsuna a vittura, chì hè usatu à sviluppà una bestia falcunaghju cunnilingus - capitalismu.

Karl Marx, "Capital" chì hè stata flagrantly defiant in u tempu incinta enormi puteri nant'à u corpu di migghiara di pirsuni ca divintò u so pùblicu.

L'idei di lu

Friedrich Engels, quale scritti nfluinzatu lu futuru di Marx, creatu in cunghjunzione cu l 'ultimu tiuria generale, sicondu a quali a sucità ci sviluppà secondu à certi li liggi. Stu munnu, nun c'è postu di l 'idea di lu capitalismu. A lu menu 'idei d' òpiri filusòficu ponu esse da poi a siguenti:

  • l 'idea di un mondu chì ùn basta à riflette, comu faci la filusufìa, ma a canciari lu;
  • sarsa attività pratica comu la forza guida;
  • l 'idea chì essendu definisce a cuscenza ;
  • limitata prulitariatu e filosofia cum'è elementi cumplementari;
  • l 'idea di aliénation ecunomica di l'omu;
  • 'idea primurosi di u rivota rivoluziunariu di l'ordine capitalisti.

matirialisimu

Marx, Frans poi la tiurìa di u matirialisimu dialittali, chì dice chì a materia hè primariu è solu dopu à a cuscenza Nasci. Also, scentifichi sò distingue trè codici di dialectics: l 'unità è di lutta di Capitulo, lu passaggiu da quantitative francese a qualitative cambiamenti, u négation di négation.

Scentifichi dì dinù chì u mondu hè knowable, è u misura di u so knowability determinati da u livellu di a vita suciale è pruduzzione. U principiu di u sviluppu si trova in la lotta di punti parè e idee, comu nu risurtatu di chì ùn ci hè verità. Assai attinzioni statu pagatu à a volta di filosofia cù u mondu intimu di l'omu, u unu a manu, è sistemi suciale - nant'à l 'àutri. A u matirialisimu di Marx, Frans nfruènza è cuntinueghja à esercitani na granni nfluenza supra li scienziata mudernu. U studiu di l 'òpiri d' issi scentifichi hè un avi in parechje università, perchè à capisce a storia e 'econumìa di l' ùrtimu sèculu, senza l 'idei di Marx e Engels ùn hè pussibili.

risultati

Summing up, si deve esse dettu chì a tiuria di Marx e Engels ùn pigghiarivi a dittatura di u prulitariatu, u scopu finale, hè statu pensa à esse solu una tappa di passaggiu. U scopu finale hè à esente da ogni forma di sfruttamentu di l 'omu par omu. Filusufìa pulìtica Marxista hà passatu una longa strada di u sviluppu. It aiuta to anticipate è analizà u parechji evenimenti storichi è ecunomicu, ancu oghje. Per quessa, u valore di l 'idei di Marx e Engels hè spirianza a sucità.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.