Arte e spettacoli, Arte
Induve hè u luce "Mona Lisa" (La Gioconda)
Storia di a luce "Mona Lisa" ùn cintratu una sola generazioni umanu. Leonardo da Vinci si messe u travagliu nant'à i so capi immurtale di circa 1503. L'artistu pittatu un quatru di la muggheri di na ricca Florentine, chjamatu Francesco Giocondo. Girl chjamatu Mona Lisa. Second nomu Dipinti - "La Gioconda" - cum'è una presenza vicina largu.
Comu si prisenta
Cosa hè l ' "Mona Lisa"? Description incrudunu a creazione immurtale hà dimensioni di 77 par 53 cm Lingua oliu Picture scritti nantu à u BRANCHETTI da a cruna di .. It c'èni una donna chì hè presa in una sedia. Hè situatu in u paisaghju. In u so ritrattu di u U tira apparenza - u so sfarente, si feghja sempri à l 'ochju contemplative chì radiates nurmativa è vuluntà. Ma un labirintu ancu più grande hè un surrisu Mona Lisa, célèbre-mondu. Idda a stentu perceptible, è u so sensu pare esse slipping luntanu da un omu chì pari u ritrattu. Hè stu elusiveness Traduzioni aghjusta à l 'imagine di qualcosa chì faci una brama à circà in lu torna è torna.
In u mondu, arte ci sò assai pochi di ritratti chì pò esse paragunatu cun u "Mona Lisa" lu putiri di l 'esprissioni parsunalità umana passatu in l' unità di intellect è caratteru. Induve hè u luce "Mona Lisa," U spiritu di misteru è Enigma. Famosu ritrattu di da Vinci hè differente da tutti l 'àutri imagine mpressa di l' èbbica Quattrocento di straordinariu intellettuale accusati.
Da l ' "Mona Lisa" vene un sensu di u putere, chì hè una cumbinazioni AB di u sensu di a libertà persunale è disciplina internu. Sorridente, donna, à ùn modu dà trascuratizza o supranenza. Hè videndu cum'è u risultatu di una cumpleta self-di cuntrollu è calmu self-canusciri.
fama le Monde
"Mona Lisa" (Original) avissi a èssiri un longu tempu canusciuta sulu pi sufisticatu e connoisseur di l 'arti fina, s'ellu ùn hà fattu una storia maravigghiusu, ca purtaru a famosa pupularità Web munnu.
Da u principiu di u capi XVI seculu poi addifenni in u manuale riali. Quì ci hè duvuta à Francis I, ca accattò lu doppu la morti di Leonardo. In u 1793, l 'imagine statu misa a lu Louvre. Most ghjente cunnosce u museu cum'è un locu induve l 'pittura "Mona Lisa". Ma a quistione oghje ùn hè micca di chì.
Cusì, u "Mona Lisa" hè un capi di mpurtanza nazziunali e sò sempre solu in u Louvre. In 1911 (21 di austu) à u museu, Vincenzo, Perugia, un signore di u specchi da Italy arrubbatu u ritrattu. Bellu à nimu è ùn ci feranu à truvà fora u veru scopu di u delittu fattu. Maybe Vincenzo jìrisi a riturnari a pittura di a so patria storicu. Dopu à dui anni, in Italy, fù trovu u dipintu. imagine Detect stessu aiutatu Perugia, si tantu à u francese ad ghjurnale, è dicisi à venda a "Mona Lisa." À u principiu di ghjennaghju di u 1914, "Mona Lisa" ritornu à u Louvre.
A persona misteru
Difficultà à identificà u signura chidi u tela. Nant'à sta occasioni, si prisenta parechji SCUDISCIASSERO cuntruversu. Circadori accordiu. Mazzinianu di diversi tiurìi affacciari lu seguenti affirmazioni circa l 'identità di u Mona Lisa: arcuni di li crede chì hè Isabella di Este. A seconda - chì u ritrattu di un giuvanottu in panni di a donna. Altri sò abbuccatu à u fattu chì ghjè u moglia di un nobile Florentine Del Giocondo. Dicenu dinù chì ghjè un strasurdinariu ragazza francese parfettu, o di u vostru propriu self-ritrattu di da Vinci.
U misteru di "Mona Lisa" hè sempre scunnisciutu oghje. In 1517, u gran maestru visitatu Cardinale Louis d 'Aragona. Sicritariu viscuvu discritta a riunioni. Iddu scrissi chi Leonardo da Vinci, Louis mustrò di trè di i so quadri. On unu era un ritrattu di signora Florentine, chi fù scrittu cù a natura di u pitizioni di Dzhuliano Medichi. In la sigunda chidi 'na facci di una ghjovana Ioanna Krestitelya. U terzu, pittura, girò quatru di Santa Maria Anne Maria cù u Cristu ùmmiri.
Arcuni stòrici spiecanu chì era u Florentine signura Mona Lisa. Ma forsi era, è ogni altru ritrattu, da chì ci sò micca quelle manca, è ùn ancu tistimunianzi di lu. Per quessa, u Medici micca pussutu hannu nenti a chi fari cu la "Mona Lisa."
Truvà un ritrattu
Induve hè u luce "Mona Lisa" hè cunnisciuta in tuttu l 'abitanti di a nostra pianeta. Idda usa in u Louvre. Ciascuna di l 'pointers museu cunduce pricisamenti a stu pista. televisiò Japanese in lu palazzu riali 'accatta un ritrattu di un pezzu stanza. E lu imagine stissa cupertu cu armatura matinu. Next à un ritrattu hè sempre un paru di guardi, quì juncu tanti visitadori. "Mona Lisa" vi ponu vede solu à u Louvre, è nisun altru. In lu menzu di l 'ultimu havia seculu volte pigliatu fora di u museu, è gestisce l'istitutu dicisi di nun purtà "Mona Lisa" cavallieri. Chì parte di u Louvre, chì hè chjamatu Denon (Denon), u settimu, salle di pittura in Italy, pò vantari chì u so muru penni la facci di lu cchiù famusu e donne in lu la storia di l 'arti.
Tracce è ombre
Scentifichi tuttu u mondu ùn pò solita falà, circannu a capitu i misteri di u ritrattu "Mona Lisa" (u museu, induve hè, sopra). Parechji anni fà, si sò resorted à l 'usu d' X-raggi, in ordine di capisce cumu u maestru di creà umbri in u so tela. Lire Uolter e culleghi studiatu e sette dipinti da da Vinci, tra li quali fu "La Gioconda". X-raggi derà una occasione à esaminà u ritrattu, senza ruinari lu Bonifacio anticarburizing.
Studi francescani aghju trovu chì Leonardo era pupulare in u so tecnica ghjornu di "sfumati". Si prega lu pussibili a spianate transitions di culore o tracce u tela.
A scuperta più scioccante Walter hè chì u ritrattu ùn pò vede una sola ditu, o Room u Agriculture. Tuttu hè fattu quasi solu, è dunque analizà u "Mona Lisa" hè un travagliu difficiule.
Scentifichi anu trovu chì Leonardo avia i mezi à dumandà u Bonifacio, u spissori di u quali hè ghjustu dui Afghanistan micrometer è u spissori tutali ùn hè più cà 30-40 microns.
Un havia spirianza
Quantu hè avà! "Mona Lisa"? U so prezzu ùn hè dicisa in banknotes. Ma lu ligginnariu "La Gioconda" intruti in lu Guinness Book di Records com'è un linzolu, i capital à u numeru più altu. In lu 1962, si assummava a centu miliuna di euru. Ma oghje u Louvre dedica soldi, micca nant'à u finanza, ma nantu à guardia. Piglià in contu l 'Inflation successa in u 2006, stu tempu hè uguali avissi a 670 miliuna di euru US. Cusì, a maghjina di u Mona Lisa hè un ritrattu di u più caru in u mondu sanu.
Un misteru
"Mona Lisa" hè una calata di e quistione. Unu di elli - Perchè e donne sò Eyebrows assenza. A fini di lu XV - principiu di u prossimu seculu, cunnisciutu per i moda tandu hè Eyebrows cumplitamenti cacciatu. Accussì, putemu cunchiùdiri ca la signura chidi u tela, seguita da tutte e multilinguismo, stile, è perchè u so Eyebrows stati stuccatu. Ma un ingenieru da l'France Pascal Côté dichjara chì u so Eyebrows ancora eranu.
Cù flat ultramodern, i circadori fici na copia di l'opere, chi mustrau tracce di Eyebrows. Pascal sicuru chi ste ciatu stati d 'urìggini, ma più tardi guasgi.
A ragiò di sta putia addivintari voglie porghje primurosi di prisirvà una capi. Di cincu seculi, l 'tela, hè à spessu puliti, è parchì picculu elementi in lu putissi passari pò guasgi.
prove happi a risturazione "Mona Lisa" hè chjamata dinù Koté cum'è un "perdita" di Eyebrows. Ma ùn hè micca chjaru cumu tuttu u listessu ch'elli pussutu spariscia cumpritamenti.
Almenu unu ochju
Induve hè u luce "Mona Lisa" hè digià cunnisciuta a lu litturi. E, prubbabbirmenti, ognunu voli almenu una volta in a so vita, da una distanza, ma à vede u uriginale, ca cunquistau lu munnu. Stu ritrattu teni tanti misteri è Puzzle, si tratta solu mpussìbbili micca di pruvà à scioglie almenu unu d 'iddi. Ma ùn hè pussibule di qualunqui. All d 'iddi sunnu canusciuti sulu pi Leonardo, chì li pigliò cun ellu, lassannu trasmetta un induvinelle è u so spirianza havia immurtale.
Similar articles
Trending Now