Arte e spettacoliMovies

Greta Garbo (Greta Garbo): biografia, filmografia, vita persunale di l'attrice

Greta Garbo, per una corta carriera creativa, pudia cunquistà micca solu l'Europa, ma ancu i Stati Uniti. Hè stata un icona di stile, un ughjettu per l'imitazioni. In ogni casu, parechji sughjetti sò aviani cunnisciutu l'attrice presente. Era sempre secreti, strana è solitaria. Pè l'apparenza non standard, cumpurte scandificante in publicu, Garbo abbandunò una marca indelèvule in u mondu di l'industria cinematica. A so vita creativa era curta, hè stata sparta solu 19 anni, ma sempre sperte in u mondu di u cinema sincereghja sta donna cum'è una di l'attrici più luxali è talentu di u XXu seculu, ma hè cusì.

Infancia è giovani di l'attrice

Greta Gustafson (u veru sanu di l'attrice) nascìu in Svezia in Stoccolma u 18 settembre di u 1905. In a famiglia era u terzu babbu, vivi u poviru, per quessa chì i genitori parechji penseru di furnisce i figlioli à a criazione di i vecchi ricchi, ma dopu cambiatu a so mente. In u 1918 i Gustafsons eranu infuri, cum'è Karl, u patri di Greta, mortu di a tuberculosis. A zitella aveva di abbandunà a scola è vai per travaglià. U primu soldi hà guadagnatu in una perruglia, chì travaglia allora cum'è maestri assistenti.

L'apparizione attraenti permèttiru Grete per travaglià cumu mudellu per sparà annunzii in ghjurnali. Era ancu una vendezza in un magazzinu di stoccu. A fine, Eric Petcher, un direttore di comedia, hà distinatu à u ghjovanu talentu. Ntanti 17 anni, u so debuttu, anchi chjuchi, ma anu sempri u rolu di Greta Garbo. A biografia di a chjesa in u 1922 rescindia u primu successu in u mondu di u cinema.

I primi passi in u mondu di u cinema

"Peter the Vagabond" - questu hè u nome di a prima film in quandu Greta Gustafson, di 17 anni, hà debuted, in l'annu distante di u 1922 hè stata sparta cù u so nome. A zitella timida, secreta è lignevule avia piaciutu u mondu di u cinema, in quale unu pò amparà di tutti sottu u guise di giovane ostentatosa, senza avè revelatu i veri sentimenti. Della 1922 à u 1924, Greta hà studiatu a funzione à a drammale di u Teatro di Royal Drama di Stoccolma.

In Auropa, a picciotta era spartava solu in trè filmi. In più di "Peter the Vagabond", ci era ancu a "Saga di Yeste Berling" (1924) è "The Sad Lane" (1925). Greta Garbo, funziona, ghjucanu ghjucari i ghjattivi iniquità, primu scontru per a cruel vita di a vita. In Hollywood, l'attrenda hè apparevuta in u 1926. Allora, nantu à unu di i partiti, era spotted da u direttore Maurice Stiller, chì era culpitu da a freta bellezza di a chjesa, a so alginia è l'ochji chianti.

U chjamò una sphinx, è questu albule per un pezzu tempu attaccatu à u Suedisi. Fu Maurice chì hè stata cun u so soffru Garbo. Greta accunsentia à cambià u so nome, è ùn avia nudda scelta particulari. In i Stati Uniti, una donna era svantava sola - micca amici, senza soldi. Tuttu ciò ch'ella era in quellu tempu era una valigia con mutandine cambiante. Qualcuno chì era, ma u primu successu à Greta vinni in l'America. In u 1926 duie films scritte: "Stream" è "Temptress". L'uriggini prima ùn volenu micca per capimà una strana attrenta chì rompe tutti i canoni nantu à a bellezza femina, ma poi li piacia à a so ghjocata, a capacità di riencarnate da una tanta è fridda bellezza in una donna sensuale è passioni.

A stràccia di Greta Garbo

L'estremu di Greta Garbo hè sempri admirata. Ùn pò micca esse chjamata bellezza fràggica, conquering l'omi cun una onda di longa pezze resinosa è un riendu inguernu. Greta hà avutu un apparenza insosita - cunfine chjucca, spalle anch'elli, 42 di grandu paese. Inoltre, ella spessu parlò cun ella in un geniri masculinu, puderia invià ghjunde una picciotta per ballà, è poveri baciu in li labbra. Lu caratteru di Garbo ùn era capitu da quandu ùn era micca all, sorprendenu a ghjente chì u circondu cù distesa, fridda ostentativa, silence.

Greta hà avutu un altru stomacu - era un scrusciu per i membri di minurità sessuale. Ancu in a so ghjuventù, annuncia u so postu senza vargogues, apparisce à u funerale di Frederick Murnau, un direttore di film chì hè stata stampata cum'è l'omosessuali. Per questa azzjoni, un gran coraje era necessariu, seconduce chì solu avè 11 omini sarvu à dicenu adiu à u genius. Greta Garbo è Marlene Dietrich sempre competichenu nantu à u screnu, ma in a vita si cumunicavanu. In più di l'apparenza stravaganti, immensu talentu, anu avutu una altru similitudu - i duomichi foru amichi cù Mercedes D'Acosta, un scrittore, una bona orientazione tradiziunale.

Filmografica di l'attrice

Grazzi à un successu di principiu in Hollywood, in u 1926 hà intrutu in un cuntrattu di 5 anni cù l'impresa MGM, Greta Garbo. A filmografia di l'attrìccia in questu tempu hè stata riflittendu à novi opere annu. In u 1927 pubblicò una versione in schernu di Anna Karenina - "Amore", è a film "Flesh and the Devil", in u quale Garbo hè statu spusatu cù u gustu è giacenu John Gilbert. In u 1928 hà una film nantu à Sara Bernhardt chjamata "A donna divina". Inoltri, l'attrice starred in u drama "Donna di Donna" è u melodrama "La Madonna Mysterious".

In u 1929 Greta s'unì à u fucile crucidu cù i filmi cum'è "Orchid Wild", "Kiss", "Standard Single". U film cù Greta Garbo era riccu in tonalità dramàtica, significatu psicologicu profundo, sincerità. A platitudine di a trama hè sempri divulgata da u dramaturgu brillanti di questa grande donna. In u 1930, in a carriera di Garbo, un puntuale di viulenza, u periodu di sonu, tutti si dumandavanu cumu chì a "Esfinia" silente parlava. U so debuttante in "Anne Christie" hè grande, cusì u studiu "MGM" spugna l'attrìccia altre travagliu.

In u 1931 ci anu stati filmu cum'è "Inspiration", "Mata Hari", "Suzanne Lenox". In u 1932 - Grand Hotel, "What You Want Me", in 1933 - "Queen Christina", in 1934 - "Veil Painted". Greta Garbo hà travagliatu i roles principali perfettamente, u vitturi hà criatu dinò senza dubbienta, cusì in 1935 l'attrìzia hà sappiutu un dramàticu heroe dramàticu Anna Karenina in u filmu eponymous, è in u 1936, per espansione a so capacità d'accusazione è mostra tutte e facite di talentu - in "La Signora cù Camellias" . In u 1937 u travagliu "Conquest" hè publicatu, in u 1939 Garbo hà rializatu l'audienu cù u melodrama "Ninochka". In u 1941, Greta appareva in u filmu "Donna bi faccia" per l'ultima volta, dopu avè vendu u periodu di seclusion.

Partenza inespettativa di u mondu di u cinema

A film "Donna di dui facci" ùn hà micca fattu a satisfaczione morbosa di Garbo, è l'audienzia ùn era micca entusiasmu cun ella. L'atrezzione di decisione decide di lascià u mundo di a pelicula sempre. À quellu tempu era sulu 36 anni. Greta ùn spiega nisuna cosa à nimu, ùn hà micca datu una entrevista, ghjustu affirmatu: "U decisu di ùn avè esse attu più."

Sclusione di Garbo

A Bianca di neve mantene a so parolla. Garbo era amparatu sottu un nomu fictitiu in u luxuu di u novu appartamentu di u New York, da u tempu à tempu visitatu l'albergo suvi, a strada si svilava solu in u vetru negru, cumprendi a mità ri face. Half sigulu durò a reclusiveness di a grande attrice, tuttu questu tempu passatu sola cun un specchiu in a silent lonmenta di Greta Garbo. A biografia di sta donna cuntenga ancu parechji misteri.

Relazioni cù e donne

Ùn mai ha datu entrevista, ùn deve micca autografii, ùn anu micca participà à e stimi di i mo pelle, ùn esce micca e mio sentimenti à Greta Garbo. A vita persunale di l'attrenda hè cunnisciuta solu da i parolle di i so cumpagni di più parlante è di bè cunnuscenza. Per esempiu, Marlene Dietrich hà dettu assai per l'inclinazione tradiziunale di Greta. Per un bellu tempu Garbo era amici cù Mercedes d'Acosta, un scritturi d'origine latinu. A donna hè diventata famosa micca tantu per u so talentu per esse a patrona di una grande attrice. Ma Greta ùn hà micca diffirenzi in a cuntinenti, cusì hà trascinatu e fugliale parechji volte, cambiò i rumanzi di u cantu.

Decepzione in amore

A l'età di 15 anni, Greta Garbo hà maritatu. A biografìa capisce u fattu chì l'attrenda scelta era un aristocratu ricchissimu Max Gample. Hè stata subjugata da a bellezza è di a friggidizza di a chjesa, perque senza esitazioni l'offrenu una manu è cori, è ella accunsentu in modu di vista. U so matrimoniu prestendu prestu, u principatore di u divorziu era Greta, spiecendu chì era avutru. Max era surprised, perchè ùn era micca una ragione per un tali attu, ma i suviè esse saldò solu a so vita, chì ùn esigene micca soldi o prupitati.

Ci era una relazione cù u famosu Lovelace John Gilbert. Molti chjamanu e so riligione mutuale. L'attore avia de custruisce per a so amante una cabana separata in quale hà ricivutu ocasioni. Proprià Gilbert Garbo rifiuttu, ma dopu cunvene in modu di vista. Ghjuvanni si preparava pè u casu, ma in vigilia di a celebrazione a sposa hè simplicemente sparita. Greta questa appressu quandu e passioni avianu crescita un pocu, è u sposu cunsigliu di u stegnu. A bellezza errantaie ùn spiega micca e so azzioni.

Ma ùn hà micca esse ghjucatu di Garbo, ellu ancu ellu. L'attrìzia hà veramente cummatte cù Leopold Stokowski, u grande cumporu. U casu hè stata per u matrimoniu, a donna hè necessaria di stella in u filmu stipulatu in u cuntrattu. Ma a festa ùn hè micca stata aduprata. U sposu tirò Garbo, preferiscendu à a ricca Gloria Vanderbilt.

Barbara è biddizza bellezza

Ci eranu in a vita di u bellu Swede altre rapportu. In u 1946 s'avvicinò à Cecil Biton, un fotografu di urigine inglese. Sempre hà sigrittu è alluntanatu Garbo, aperta davanti à un novu amici. Si passavanu u parcu cù u parcu, cuntene interpulturesi cuncessu, solu Cecil Greta hà permessu di piglià ritmi. U Negoziu era per andà à a casale, cunnoscienza, sustene u sopra, seguitu u sviluppu di a so rumanzu.

Dunque, l'attrista partissi per l'Isula, e Biton, mentri, detti a rivista "Vog" e so fotos. Garbo era furious cun questu attu. A donna hà dumandata di ritornu i ritratti, perchè si pareanu nantu à e pagine di a pubblicazione, ùn ponu esse micca dumandatu nisun casu. Biton ùn avia micca u tempu, u numaru avia digià statu stampatu. Greta Garbo manteneu a parolla. In a vichjàia, quandu Cecil era moriri da un second attache cardore, hè venutu à ellu è hà pardunatu tuttu, ma l'hà micca fattu più faciule.

A donna misteriosa

Greta Garbo mortu u 15 d'aprile 1990. Ci era una vita longa, ma moi strana, chì era un misteru à a sucità. A destinazione di a grande attrenda hè cunnisciuta solu da i storii di i so culleghi, di l'amici è di i libri. Per esempiu, parechji di i ghjurnali èranu publicati da Cecil Beaton, a maiò parte di i so ricordi anu dedicatu à Garbo. Una cosa hè cunnisciuta: a rigidità di l'esternu, a frizza abbicia un ànghjulu vulnerevule è tentativu chì hà dettu esa vita insosciuta è solitaria.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.