Educazione:, Storia
Gran Bretagna: foto, storia, bandiera, vacanze, cità è paese, grande persone, e più grande batta in a storia di a Gran Bretagna
Gran Bretagna hè una versione russa di u nome di u Regnu Unitu. L'statu hè situatu nantu à dui isuli, anche si a seconda parte cù l'Irlanda. L'isuli sò situati à nordu-punenti di a parti europea di u cuntinente.
U Statu mudernu
Gran Bretaña, a foto di quale hè presentata n stu articulu, hè unu di i grandi stati in Auropa. Hè un membru permanente in u Cunzigghiu di Segui di l'ONU, si riferisce à i putenzi nucliarii.
Ci hè un statu mudernu di quattru paesi, anche si face una struttura unitaria. A capitale hè a cità di Londra, chì appartene à i più impurtanti centri di u cumerciu mundiale è finanziarii. A lingua ufficiale hè in inglese, ma l'abitanti si parlanu assai di i so dialetti.
Storia
A Settlement di pirsuni di u tipu mudernu di l'isula principia 30 mila anni fà. Ghjè passatu per olii. Oghje vivenu primi Britonii è gels, appartenent à a cultura di i Celti.
Da u primu seculu aC. A cunquista di i terri cumincià cù Roma, chì rignava à a parti sud di l'isula for about 400 anni. In u stessu tempu, l'invasioni di i settlers anglosajoni inglesu iniziò. Ci era a so assimilazzioni graduali cù i Celti è a creazione di u Regnu d'Inghilterra. Part di i bretoni stallati in u territoriu di Galles muderna. I Galassi creanu cù i Picts u Regnu Esitu.
In u 1066 l'invasione Nurmanna di l'Inghilterra principiò. Hà purtatu u feudalismu è a cultura francesu. Ancu se eventualmente a populazione normande-francesa assimilava cù i lucali. Inghilterra hà captu u Galles è facianu attempu di captive Escocia. Inoltre, l'Inghilteru hà entra a lotta per u legatu di a terra di Francia. Questa sparata a guerra di centu anni.
In u Medievu, Galesu entri à l'Inghilterra, è l'Irlanda era in unione cù ella. In u regnu, l'idee di a Riformazioni si sparghenu, è resultendu in a furmazione di una cresia anglicana cù un monarca à u capu.
Sottu u Ghjacobbu Prima, una unione hè statu furmatu trà Inghilterra, Escocia è Irlanda. I paisani mantennenu entità pulitiche separati. Per via di successi eventuali, a Rivuluzione Gloria (1688), è Gran Bretagna divintò una monarchia custituzionale.
In u 18u seculu, a rivuluzione industriale hà realizatu in l'statu, chì hà influinzatu u crescita di u crescita di l'imperu. U sviluppu di massa di colonii principià, in maiuri in America di u Nordu, è più tardi in Asia, l'Africa è l'Isuli Pacificu.
Ntô XIX sèculu, u Regnu divintò u maiori putenzi economichi è marittimi di u mondu. Questa cuntinuau finu à a fine di u 20u seculu.
In a Prima Guerra Munniali, u Regnu era un alliatu di Russia è di Francia. In u frontuu uccidintali, circa 5 milioni d'abitudini di l'isula luttàvanu contru l'invasori alemani. Dopu à a vittoria in a guerra, u Regnu hà avutu l'anziani colonii tudischi e ottiani. Questu hà permessu di l'imperu per espansione à u so grande grandore. Ella cubriu cù u so putere quintu di a terra. Ma in u 1921 l'isula d'Irlanda hà divisu in dui parti - Irlanda Libea è Irlanda di l'Irlanda.
Grandi disordini purtonu à a Gran Depressioni di u 1929-1932. Questu fu seguitu da a Siconda Guerra Munniali. U Regnu hà fattu un aliatu di Francia, Russia, i Stati Uniti. A lotta contru l'Allemagne era cuncentrau in duie battalei - per a Gran Bretagna, per l'Atlànticu. A vittoria hà fattu a Gran Bretagna una parte in a divisioni di u mondu di post-guerra, è dinò una situazione finanziaria difficili. Aiutà aiutu prublemi à i Stati Uniti è Canada. Allora a ricuperazione è u sviluppu di u statu hà principiatu.
Storia di a bannera
Prima di diventà cum'è l'oghje, a bannera di a Gran Bretona hà vinutu assai modu di trasfurmazioni. Stu simbulu di u putere statali hè cunnisciutu in u mondu, hè utilizzatu in u disignu di vestiti, l'architettura è l'arti. Ufficialamenti hè spessu chjamatu "Union Jack", questu "Union".
U schema permette di vede u percorsu sanu di a transformazione di u 1603, quandu Ghjacobbu a prima vinia à u putere. Originamenti era usatu in a Marina, invece chì u nomu "Jack" hè stata appuntu, chì significava una bandiera nasale in a nave.
A bandera hè custituita da e seguenti partes:
- A bandiera di San Luigi - fondo blu, cruciali oblicu biancu;
- Bandiera di San Giorgiu - fondo bianco, croce rossa;
- Cruz di San Patricio - fondo bianco, croce oblicuo rouges.
In questu casu, "Union Jack" ùn hè micca riflettendu u simbolicu di Gales, per quellu chì ci sò disputi occasionali in u Regnu Unitu.
Per ciò chì e crucii ùn occupanu micca a pusizione dominante in u pannellu, sò spustati da u centru in distruzzioni. Questu cunzigghiu unificatu Union Jack. Pusà a so cima, senza ragione, hè cunsideratu un insulte. Questa opzione hè accettata per u signalu di distress.
Battles in u paese
In a storia di l'esistenza statale, anu parechje parechje battelli in u so territoriu. Questu hè duvuta à una distanza in u mondu distenu di l'isula in u cuntinente europeu.
Grandi battagghi di Gran Bretagna:
- A vittoria di Guglielmu u cunquistatore (Normandia) nantu à Harold (l'armata anglo-saxone) in Hastings u 14 ottobre di u 106, hà apartu a via à a cunquista norma;
- A battaglia di 1485 vicinu à Bosworth trà e forze di Henry Tudor è Richard the Third (a Guerra di i Rosi da u 1455 à u 1485, cunnessi cù u dirittu di successione à u tronu);
- A battaglia contru l'Invincible Armada spagnola in u Canali Maltu (di lugliu di u 1588) finita à a so capacità di Francis Drake da a vittoria d'Inghilterra, chì divintò a patrona di i mari;
- A Battaglia di Marston-Moore in u veranu di u 1644, quandu l' inviu di Oliver Cromwell inviava e forze di Charles u Primu;
- A Battaglia di u Gran'Britagna (ghjugnu à uttrovi di u 1940) hè a più grande battata di l'aereo, per questu quali a Wehrmacht perdiu 3 000 prugressori, è e riviera di e furia 1800 è 1800 piloti è più di 20.000 civili in l'isula;
- A Battaglia di l'Atlànticu (settembre 1939-ghjugnu 1944) hè cunzidiratu a battaglia più longa, induve l'alimentu di alimentariu à l'isuli è u fornimentu di armi à i fori Alleati addendavanu; A vittoria contru i truppi tudischi si vultò per i paesi alliede da a morte di 50.000 marinara.
Li grandi battali in a storia britannica ùn anu micca confined à u territoriu di l'isula. U più grande di elle si venseu in l'acqua è in l'aria.
Battles in l'interessi di l'imperu
Per fà un putenza di u mundiale putente, Gran Bretaña persiguau a pattu coloniali. Per custruiri enormi territorii sottu u so regnu, hà travagliatu mercenari, a grana di quali eranu leggerissimi stranieri. Anu stati cumandati da i funziunarii britannichi.
Battaglie in i culonii:
- 1781 - a rennuta di e truppe britannichi in u Yorktown à favori di l'ghjudiziu Francescu-americanu decisu u risultatu di a Guerra di l'Independenza.
- L'annu 1842 hè statu marcatu per u Regnu d'un avvene horrible, quandu u gruppu di Elphinston, chì abbandunò di Kabul cù e donne è di i zitelli (16.000 pirsuni), era praticamenti distruttu senza una lotta, da quale una persone era viva.
- 1858 - l'assediu e scupartu di Delhi cù e truppe britannichi cun l'alleati in u risultatu di a suppressione di a rivolta di i sepumi.
- 1860 - a disfatta decisiva di e truppi chinesi da l'esercitu Anglu-Francescu in a Prima Guerra d'o opium, chì hà purtatu à i trattati di Peking.
E militanti di u Regnu participonu à u so tempu in a guerra di centu anni, è in a Prima Guerra è a Prima Guerra Mundiale. In cunziguenza di sti cunfronti, parechji batti famosi facianu nantu à a tarra, in l'acqua è in l'aria.
Paesi chì sò membri di a Commonwealth
U Regnu Unitu, ancu un statu unitaru, cumpensà parechji uni autonomi in qualchi parte.
Paesi di Gran Bretagna:
- Inghilterra;
- Gales;
- Escocia;
- Irlanda di l'Irlanda.
Inoltre, ci hè u denominu Commonwealth of Nations, chì includenu più di 50 stati. In più di a Gran Bretagna, inclusi i so dominii antichi, protettorati è colonie. U più grandi d'elli sò l'Australia, Bangladesh, l'India, Canada, Nigeria, u Pakistan.
I più città
Certu, londra hè u più grande è più impurtante in l'espansione economica, pulitica, finanziaria è culturali. In più di ellu, ci sò altre grandi cità in u Gran Bretagna:
- Birmingham;
- Liverpool;
- Manchester;
- Glasgow;
- Cardiff;
- Edimburgo;
- Belfast.
Grandu populu di l'arte
U populu granducciu di a Gran Bretaña in l'esfera culturale sò cunnisciuti fora da a so isula:
- Agatha Christie hè un scrittore, autore di i detectives;
- Joanne Rowling hè un scrittore;
- Sir Sean Connery hè un attore;
- John Lennon hè un musicu;
- William Shakespeare hè un dramaturgu;
- Jane Austen hè un scrittore;
- Vivienne Westwood hè un designer;
- Sir Paul McCartney hè un musicu, attivista;
- Herbert Wales hè un scrittore;
- Joe Cocker hè un musicu.
Ùn hè micca un listinu cumminu di rapprisintanti di u Regnu Unitu, chì cunquistonu u mondu cun a so creatività.
I Monarchi grandi di u regnu
Duranti l'esistenza di l'statu, i monarchi più famusi di l'Inghilterra foru:
- Gugliermu u Cunquistamu;
- Ricciu u Coruu;
- Henry the Eighth;
- Lisabetta u Primu;
- Victoria;
- George the Sixth;
- Lisabetta, a Seconda.
Gran Bretaña estende a so dominazione in u mondu. A Commonwealth moderna di nazioni stilla ricunnisciute a Queen Elizabeth II cum'è a so righina.
A famigghia dirigente di u Regnu
U monarca mudernu hè u rapprisente di a dinastia Windsor. Lisabetta II hè vinutu à u putere in u 1952. Hà tri figlioli, una figliola, ottene neunos, cinque grandi figliulini.
A storia di a Gran Bretanya per parechji cuntimpuranei hè impensable senza a famiglia reale. A righjina diventa un veru sìmbulu di u so statu.
Granni Regnu Unitu
L'statu hà longu asistevanu cum'è munarchia parlamentaria. U putere reale hè limitu à un parlamentu bicameral. A maiò parte di u putere ùn averebbe micca à a famiglia reale, ma à u capu di guvernu (primu ministru).
Gran Bretaña, una foto di quale hè presentata in questu materiale, hà purtatu assai politichi famusi in a so storia. I rapprisentanu più influenti di u putere:
- Winston Churchill;
- Margaret Thatcher;
- David Cameron;
- William Wilberforce;
- Tony Blair;
- Catherine Ashton;
- Oliver Cromwell;
- William Gladson;
- Neville Chamberlain;
- Benjamin Disraeli.
Vacanze di Gran Bretagna
Lista di e festivi principali è i festivals in tuttu l'annu:
1 di ghjennaghju - annu novu (ghjornu off). Lush hè nutatu in Escocia più cà d'Inghilterra è di Gales. Ci hè una tradizione di u primu clientu, secondu ciò chì hè preferitu chì un ghjovanu cù u pilu scuru entra a casa dopu à 24.00. Hè stata ripresa di portà u pane, un pezzu di salinu, u carbone chì serve com'è simbulu di alimentu, benessere, calidez. In Escocia, hè u solitu à preparà un famoso haggis per una tavola festiva.
12 di ghjennaghju - Festa di a cultura cèltica. Ci hè ghjucatu in Glasgow, a so durazione hè di 19 ghjorni. Realizatu da artisti di parechji paesi.
25 di ghjennaghju - Robert Burns Day. Un vacanze naziunale in Escocia, da quandu u famusu pueta nascit. Spend a holiday in a forma di cena in secunnu un scopu speziale. Durante l'accionamentu, poesia è canzone sò intesu. Da i vestiti naziunali armaddi andate à ognunu i ballu i dances folklori.
U 27 di ghjennaghju - Scola celebrà a festa d'Aphellio, chì simbulizeghja u viaghjà in a terra di e costi di a Gran Bretagna in u seculu IX. Un mudellu di una navi Viking hè creatu, tutti sò vistutu di costumi stòrici, è in tutta a cità sana purtanu a nave à u mare. À l'acqua, u vaghjolu Viking hè abbandunatu, lampendu 900 incruciate e fascioli.
1 di marzu - u Dia di San David. U festivale vene in u Galesi cum'è festa culturale è patriottica.
14 d'aprile - a Marathon Florentine di Londra annu, chì hè parti di una entuzione cù assai divertimentu è e rendimenti di strada.
21 di aprile - anniversariu di Elisabetta II.
1 di maghju - U Whiskey Festival in u Regnu Unitu.
4 di maghju - Mei Day, festini populari è prucissiali strada.
25 di maghju - Spring Day in u Regnu Unitu (state holiday). In questu ghjornu, tutti i strati sò cuparti di fiori, purcaghji di costumei sò tenuti.
1 di ghjugnu - torneo de tennis Wimbledon.
U 31 di uttùrimu - Halloween.
25 di dicembre - Natale.
26 di dicembre - ghjornu di Boxing. Hè dedicata à St Stephen. In e chjese, in questu tempu, i caseddi eranu aperti cù donatorii, è in e caseroni i servitori fubbe liberatu a casa per lunchu cù e so famiglie.
Ci sò assai vacanze chì ùn avete micca una data perpetente. Venerdì Santu hè un spettaculu publicu - questu hè u vennari prima di u Diu di Pasqua. Allora segue a Pasqua di Pasqua.
I vacanze di u Regnu sò assuciatu cù a storia di l'isula. Li permettenu di imprudà à a cultura di i britannichi, per apprendre di un angelo inusual.
Similar articles
Trending Now