FurmazzioniLingue

Esempio cumplessu cù avverbiale dipinnenti: esempi da u tavulinu di letteratura

U pruposte Russian-lingua sò divisi in quattru è cumplessu. A so sfarenza hè chì un sèmplice hannu una basa grammaticali in cumplessu pò esse dui o di più. L'èbbica sintassi cumpunuta di diversi parti, unu di tri tipi di cumunicazioni pò ièssiri usatu: coordinative, o conjunctionless subordinative. esempio cumplessu cù avverbiale subburdinati (Grade 9) - u largu argumenti di u numeru di i parti dipindenti di u principale.

U cuncettu di 'na sintenza cumplessu

Funetica, in cui una parte hè dipindenti à un altru, chiamatu Cumposti. Hè sempre u principale (da cui l 'quistioni) e parti Accessory. Pruposte sò parti di un tali dati sò cunnessi subordinative o di e parolle 'alliati, per esempiu:

  1. U carusu sapia (chiddu?) Chì i so ngannu fù palisata (la parti di lu - i beni avvisti, à chì hè particularmente par via di subordinating adventitious 'zoccu' Unione Europea).
  2. Chè à esse seconda in Roma, hè megliu à esse a prima in la pruvincia (sottu cundizioni chì?) (A pruposta principal - megliu à esse a prima in la provincia - "lu" culligatu cù una unione dipindenti).
  3. Da l 'lignati a nord tramuntana (chiddu?), Chi fici tuttu Bolero buttoned (pruposta principal - da u ventu a nord tirava - Hè culligatu à u parolla dipinnenti alliati "chi").

Segunda, chi sò cunnessi pi mmenzu di u filaru è cumplessu, si sò spartuti 4 tipi:

  • cù izjasnitelnyh dipinnenti cù i n'u a chi, comu si (I pussutu sente u creak di a porta);
  • cù clausi attributive, chì sò assuciati qualchi parolle alliati, chì, u quale, ciò chì, induve è altri (I compru u vittura, chì avia tantu sunniatu di);
  • cù dipinnenti cunnessi alliati cù e parolle per quessa, per quessa, per quessa, è chì (In l 'serate, me matri fù baigner, u so figliolu, poi esse sicuru, à leghje un racontu);
  • esempio cumplessu cù avverbiale subburdinati (Avemu cullò nantu à u ponte, assirvazzioni, induve l 'a cità hè stata a più avà).

L'urtimu tipu di strutture di sintassi si sò spartuti tippi, secondu a so impurtanza.

Types avverbiale sinus

In esempio cumplessu parte dipindenti, per risponde à a quistione stu mondu in i casi, hè chjamatu. Sottu sò esempio cumplessu cù avverbiale subalternu. Table manna brevi tutti i so tippi:

tempu

Appena lu sipariu di rosa, la platea messe à ghjucà (quandu?)

massimu

Ghjunti in casa, unni stati aspittannu ca di una manciata calda è una süßer riscalda (induve?)

raggioni

i zitelli di ririri (per quessa?), perchè u cane, c'era in u so 'gammi darrìari, e mossi a so kutsym cuda

patti

s'è truvà se vicina, mandate ci chjama (sottu cundizioni chì?)

scopi

I andò à i casi (à chì fine?) À cumprà u pane di cena

cuncissioni

Ellu disse nunda (contru à ciò chì?), Nunustanti lu fattu ca un altru occasione era forti,

paragunà

fora di trona calcosa (comu chiddu?), cum'è s'è una pulita luntanu

Modu di l 'azzioni

avemu tutti fattu (comu?), cum'è accennatu à a nota

misura e gradu

ragazza fu accussì girl (à ciò chì puntu?), chì avaria mai parlavanu à un stranieru prima

essais

Yegor cresce nantu à l 'estate, cusì hè avà évalué siconda in u ss (in numeru di chì?)

esempio cumplessu cù avverbiale dipinnenti junciu n'u e parolle 'alliati, sicondu à i valori chì si definisce.

imagine Adventitious è u gradu di l 'azzioni

Stu tipu di cunnanna cumplessu, in la parti dipindenti dà una spiegazione di quantu à agisce o ìnnica lu gradu di a qualità di u tag: ughjettu, chì hè ùn fussi discutitu in i principali.

In sti strutturi sintassi dipinnenti a pruposta scularu quistione: "cumu?", "Cumu?", "Cumu?", "Per ciò chì puntu?" E 'altri. parte dipindenti lija:

  • cu lu verbu cù a parolla "perchè" a lu soggiru principali (Pu Northern shimmered like this (manera), cum'è un omu avia luminoso, milli lumini culurata in lu celu?);

  • piena aggettivo cù a parolla "stu" (The sera, hè com'è una maraviglia (à chì puntu), chì nimu vulia turnarà in una stanza stifling?);
  • piena aggettivo cù u nome è a parulla "stu" (crèa una strana mprissioni (à ciò chì puntu?), comu si avìanu cunnisciutu per tanti anni).

esempio cumplessu cù avverbiale dipinnenti di manera sempre custruitu tantu chi la parti principali di u passa in fronte di una dipinnenza. Sè li voi scambià, tandu un valore differente. Per esempiu:

  1. A neve hè tantu forti (à ciò chì puntu?) Eccu u mio ochji accuminciò a trari, dopu uni pochi di minuti, di suttascrittu di u carrughju.
  2. 'Occhi si messe à acqua, doppu na pocu di minuti di suttascrittu di u carrughju (per quessa?), Pirchì la nivi era tantu forti.

tempu avverbiale

Quandu lu parti dipindenti à a funetica cumplessu indica quandu ballò, stu cumplessu sintenza cun avverbiale dipinnenti di tempu. À u listessu tempu parte dipindenti ùn si rifiriscinu a un cuncettu, è à tutti i principali, è dà risposte à i quistioni "quandu?", "Cumu longu?", "Cumu longu?" "Dapoi quandu?"

Iddi sò cunnessi da à alliances pruvisoriu "induva", "quandu", "quasi", "nzinu", "nzinu", "nzinu", è altri. Quandu sta balla sintenza pò esse una parolla avè un valore tempu, p.e. "se", "dopu à", "longu", etc. Per esempiu, esempio cumplessu cù avverbiale adventitious da u Letteratura .:

  1. Su chi ghjornu (quandu?) Quandu I fatti a decisione di risturanti i Criterion calchissia mi curpiu u spalla (Arthur Conan Doyle).
  2. È avà un pocu à pusà quì (comu quandu?), Mentri I curriri a manghjà (J. Simenon).

In èbbica sintassi simile pò esse usata à alliances cumplessu chì vince spartuta in dui parti. In stu casu, unu di li trova in u soggiru principale cum'è una parolla index, è lu secunnu - in a forma di un soggiru dipinnenti in u sindicatu (digià passatu 30 anni, dipoi ch'ellu lassau a so cità nativu).

In u casu chì a parolla pàgine hè mancanti, u piattu dipindenti pò esse à tempu nanzu è dopu à u menu, ma in dui casi ghjè fissu:

  1. Sè l 'esempio cumplessu cù dipinnenti à alliances usu avverbiale "quantu", "quandu di colpu," chì si sò dopu à u principale (Lunch hè digià a fine, quandu Ghjesù ghjunse à un altru locu).
  2. Sè vo aduprate doppia n'u, cume "quandu ... poi", "appena l '...', '... quandu. cosa. " In stu casu, prima di lu soggiru principale hè una parte, è una seconda pezzu di u doppiu unione cusì pò esse omessu (quandu a prima neve, frombu, lu sidduni vi movi versu u sudu).

In altri casi, u locu dipinnenti pò scambià senza onniprisenti u significatu di l 'sintenza.

locu adventitious

sintenza cumplessu cù circumstantial subburdinati (esempii sottu) pò insignà una scena o di u so sensu. It novum la dumanna "induve?", "Unni?", "Cumu?" E si rifirisci a na palora in la parti principali, ca pò èssiri spressu da un nome (ci, ci, ci, locu, in ogni locu, è altri).

  1. Lamentu (induve?), Duva un tiru sguardu, ùn ci era acqua.
  2. I vinutu miseria da culà (induve?), Chi avia mai cunnisciutu.

sintenza cumplessu, culligatu cu dipinnenti locu avverbiale parolle alliati "induve?", "Unni?", "Unni?" banni dipindenti in èbbica sintassi listessu oghji dopu à a parolla si.

termini dipinnenti

esempio cumplessu cù i cundizioni avverbiale dipinnenti dà una risposta à a quistione "sottu cundizioni chì?", "In chì manera?" Vergogna à sintassa quì i cundizioni sottu chì à guarisce ogni attu citatu in a parte principale. Iddi sò sintenza dipindenti pò esse trattatu comu na parti principali e un predicate siparati, è junciu cu lu "si" n'u "quantu" (la definizione di "siddu"), "si", "palu" e "chi" (in u rollu di u "se").

sintenza cumplessu cù circumstantial subburdinati (Esempii sottu stura it) pò esse in termini di comu à ammaistrà, è dopu à u:

  1. Kohl di ciò chì vo vulete, tantu esse it (nant'à ciò chì e cundizioni?).
  2. Pudete arrivà à casu à vince i ghjochi (in ogni manera?), Sè voi accattari biglietti rigulari.
  3. Sè vo cumprà biglietti in una basa rigulari, vi ponu vince i ghjochi (u francese permutation di u cuntenutu sanu sanu di pruposta finz'a).

Spissu sti fuori usatu n'u, cumpostu di dui parti: lu "se ... poi", "se .... cusì "," se .... tandu "(Se lu vi chioviri dumani, noi vi Ùn vai più di i funghi).

scopi dipinnenti

esempio cumplessu cù clausi dipinnenti di scopu quì u scopu di cui l 'azzioni pigghia locu signalatu in la parti principali. Ci derà risposti à i quistioni "perchè?", "Cosa scopu?", "Cumu hè?"

Furniture sintassa sìmule junciu n'u, "a", "a", "in ordine à", "se solu", "dopu à" è altri, per esempiu:

  1. A caminari a suprana, è resu a so passu (à chì fine?).
  2. In ordine per esse tandu interessante di genti, vi tocca assai di u travagliu nant'à elli stessi (per ciò chì?).
  3. Aghju dettu: a (per quessa?), À dìllu, u mo babbu.

n'u sufisticati pò esse spartutu, s'ellu ci hè un vince trà elli. Una parte hè in lu soggiru menu è u sindicatu "to" - segunda.

causi soggiru

esempio cumplessu cù raghjoni avverbiale dipinnenti nnicari li basi di ciò chì hè dettu in la parti principali. offerta dipindenti vali tinuti à u principale è novum la dumanna "perchè?", "Cumu?", "Cumu hè?" È joins in n'u "parchì", "bè", "parchì", "nzinu", "perchè chì "è altri, per esempiu:

  1. Perchè noi so i Baia ùn pò batta à noi (perchè?).
  2. Era tristu (per quessa?), Per via chì u vaghjimu hà purtatu pioggia è fretu.
  3. Avemu dicisu di fà un firmonu (per quessa?), Pirchì si n'andò per sei ore.

Soggiru in èbbica sintassi listessu solitu leva dopu à u principale.

essais dipinnenti

In esempio cumplessu cù adventitious listessu indica una pruduzzioni chì hè fatta nant'à u cuntenutu di u nòcciulu. It novum la dumanna "ciò chì hè accadutu per via di lu?" Pezzu dipindenti hè particularmente à l 'Unioni di lu "cusì chì" è sempre và dopu à quessa, per esempiu:

  1. U caldu cuncintratu (ciò chì hè accadutu per via di lu?), So avemu avutu à circà riparu.
  2. U ragazza accuminciò a chianciri, (ciò chì hè accadutu per via di lu?), So avemu avutu a rinunziari a so dumanda.

Ùn cunfùnninu stu tipu di èbbica cu licenza e misure chi aduprà u nome "beni" e la cunghjunzione "chi" subburdinati (Over l 'estate, iddu era tantu bruciaticcio, i so capelli hè biancu).

cuncissioni avverbiale

esempio cumplessu cù issi clausi dà u spiegazione di l'evenimenti chì anu fattu ssu locu, stabbilitu à ciò chì fù discutitu in i parti principali.

Li risponde à e dumande ", malgratu chì?", "Cuntrariusamenti a chiddu?" È attenti à a parte principale:

  • n'u "à", "ancu ... ma", "nunustanti lu fattu ca", "di", "di" (On a strada, ùn ci era grande pozzanghere, puru siddu 'arcusgi fu aieri);
  • Alliati cù l 'parole "ùn" particella - "ùn cambia quantu", "nuddu mpurtanza comu" "à ogni" (No storia quantu u so missiavu statu facennu na seggia - sedia Bellcaire, ghjè ch'ellu fù fora lopsided).

Cusì, u clausi ncaricu quì perchè u funziunamentu ùn hà travagliu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.