Furmazzioni, Educazione è culleghji
Disignu fond: li siquenti sunnu asempî. esempio sapete cun èbbica
unità lingua nicissarii - design apertura. Prima, ci vole à capì ciò chì si tratta.
disignu fondo. Esempii di unità entrée
A persona chì fonda u testu cumpresa una parolla pruposta o cumminazzioni di e parolle, u scopu di u quali hè à evaluate e chiamau lu messaghju.
- esempio cù a struttura Note: Ma tandu, par disgrazia, mi fù tiratu timichezza dura svantaghju.
- esempio cun characterizing a struttura: All prubbabbirmenti stata in qualchi cunfusioni.
A prima sintenza di u cuntenutu hè rivalutatu negatively da i mezi di una parolla sapete "disgrazia." In la sigunda sintenza missaghju hè carattarizatu comu na pussìbbili via di testi ", forsi."
Quandu sapemu chi l 'disignu sapete, tuccherà à amparà u dopu comma. Iddi sò distintu da virgule.
Cosa hè la surghjenti di lu disignu
lingua sapete sò chjamati unità, ca rapprisèntanu un parolla, una forma di a parolla o di frasa. Iddi sò caratterizata da prughjettu chì li distingue da altri cumpunenti di a sintenza.
- Iddi nun ingrandà u cuntenutu di u missaghju.
- Sti palori ricaccià l 'attu di parraturi di l' infurmazione hà dettu.
- Ch'elli ùn sò assuciati à una sintenza, grandi è anticchia, raporta sintassi.
- Iddi nun cancianu i so formi grammaticali cu lu flussu di e parolle in una sintenza.
- Pudete tanti sauti sta senza pregiudiziu a lu significatu di la sintenza.
- Grazie à u so autonumia, crea u unità pò esse liberu misa a lu principiu, mezzu o fine di una sintenza.
esempiu:
Penzu I Mulateri Di L'vai.
Penzu I Mulateri Di L'vai.
Andaraghju, forsi.
unità sapete pò cuntari a pruposta è à una parolla. In lu sicunnu casu, lu 'unità intrata hè vicinu vicinu à a parolla.
esempiu:
Sentimu più vechje, o, cchiù pricisamenti, hè u so bisognu di lu menu.
Sentimu cchiu nzianu o di u capu, à esse più precisa, ma hè una nicissità.
Allura, avemu cunzidiratu lu parolle sapete e frasi cù esempii. A cosa principale chì hè impurtante a capisce - hè ch'elli sò autònuma, chì hè per quessa distingueru da virgule.
unità sapete chi nun hannu i membri pruponi omònimu
Uni pochi di unità sapete alfabbetu solu comu cumpunenti messu in esempio.
A lista di e parolle sapete e frase chì ùn hannu lu stissu nomu di la sintenza:
- apparentimenti avìa;
- in fatti, usu di parlà;
- forse;
- crià;
- di sicuru;
- primu, secunnu, terzu;
- dunque;
- dunque;
- cosa piccatu;
- ora forti;
- Diu ne guardi;
- almenu;
- almenu.
Vergogna disignu sapete, hè com'è mutori di l 'azzioni - vi tocca à mette virgule. In stu casu, ùn ci hè micca altre funziunalità.
unità sapete cu lu stissu nomu di lu sintenza - predicate
Most unità sapete CORRELATE cù e parolle di àutri parti di discursu chi sò in u pruposte pruposti da i membri.
esempio sapete cun èbbica | Pruposte, cù una sintenza |
Mio cane, mi sentu, messa usatu pi lu ribbellu di a caccia. | Comu lu solitu Je cherche sunari-piglia l 'amuri. |
Tutti si dicìa passioni, ma abbastanza stranu, nisun altru I Ùn aghju vistu tanta ghjente primura cum'è quì. | Mamma taliau oi attentamenti e stranu. |
Parolle chì ponu esse cum'è unità la nnuzzioni, è predicates:
a parolla | esempio sapete cun èbbica | pruposte di u filaru |
speru | Speru vi sò prontu per Re. | Spergu di un risultatu favurevuli. |
ripetiri | Tutti i di tù, I ripetiri, avissi a purtari un esempiu. | I hannu un centu volte ripetiri la stissa cosa. |
I emphasize | Avemu, I emphasize, ùn losers in a famiglia. | I sempre emphasize orfogrammy in esempio. |
M'arricordu | Pensi dicendu qualcosa antìtisi. | M'arricordu chì, notte a tecnica. |
Palesu | Eri, I cunfessu, aghju pensatu su dannu, su li cosi. | I cunfessu a tutti, in ordine ùn a mali pirsuni nnuccenti. |
mi sentu | Mi sentu in traccia di ùn addritta. | I ancora sentu lu, ma iddu desi nuddu signu. |
It succèri | Avemu succede à esse polled e culo. | Ci hannu nenti di u sorta succedi. |
dittu | Eccu dettu era trimendu cumbattimentu. | Surella I parlavanu avvinta. |
fiducia | Maestru, mi credi, tu nun voli nenti mali. | à mè tù credi. |
capiscia | Tuttu quì, capisce, ghjuntu per via di voi. | Tu sulu fari la cosa dritta. |
accordu | Avemu tutti i accordu ca lu statu dritta vucazione. | Sì sicuru d 'accordu cun ellu, quandu vi à sente. |
disignu fondo, li siquenti sunnu asempî di cui avemu hat in u tavulinu hè differente da u predicate, tantu chì ùn hè riguardanti lu sughjettu.
disignu sapete cu lu stissu nomu di lu sintenza - aghjunghje-s'arrêter
Un gruppu impurtante di strutturi entrée - casu di li formi di paroli cu pripusizzioni:
- furtuna;
- di gioia;
- disgrazia;
- disgrazia;
- à Purtivechju;
- a lamintarisi;
- a cunfunniri;
- à u francese chagrin;
- a vergogna;
- per esempiu;
- da a strada;
- secondu a legenda;
- fausa chi dicìa;
- cuscenza;
- a verità;
- per piacè.
Cosa hè la surghjenti di lu disignu, è chì a prisenza di i pripusizzioni pò esse truvatu solu in u paraguni di rich. À rinfurzà a sarà à addivà i quistioni di casu, oblique francese, è à l 'unità sapete di chì quistione ùn si pò mette. disignu sapete pò esse francatu, è l 'agghiunta hè pussìbule.
esempio sapete cu disegni (esempiu esempio) | Pruposta cum'è Amended (esempiu esempio) |
Influinzatu, furtuna, no. No unu statu ferti. | Par furtuna, (di ciò chì?) È di più mischjatu sintimentu di suddisfazioni. |
Iddi sunnu àutri à hannu custruzzioni ghjustu finitu. Iddi avianu appena finutu di bastimentu. | Ugnunu sapia circa lu solu (per ciò chì?) Àutri. |
disignu sapete incù u sindicatu "comu hè"
unità sapete pò principiatu cù a parolla "quantu", è tocca à esse in gradu di sensu distinguiri li da i vitezza è slozhnopodchinonnyh pruposte cumparativu incù u sindicatu "quantu". Sciffru cumparativu "comu un nome + 'ponu esse trasfurmatu in un nome in lu casu di funnamintali. In ogni Union sciffru cumparativu "pasta" è pò èssiri canciati cu li paroli: "se", "si", comu si ". eccu passa sò di solitu disponibile mustrannu a parolla "tantu" a lu soggiru menu, chì ùn permette à sguassà a parolla "comu". È stu generu apertura, li siquenti sunnu asempî di cui sò dati sottu, si pò spugliata di la palora "pasta" è ùn vi pò dannighjatu a lu significatu di la sintenza.
- comu pò esse vistu;
- sò cunnisciuti;
- comu a lu solitu;
- comu si avissi a essiri;
- comu si pò dì;
- comu si pò dì;
- As a storia và;
- comu pariva;
- cum'è à spessu si succèri;
- cum'è tù sai;
- cum'è previstu;
- cum'è unu s'aspittassi;
- scienza, dici;
- comu la strata;
- cum'è indettatu quì sopra.
esempio sapete cu disegni (esempi) | Pruposte, cù una Rivuluzioni cumparativu è passa (esempi) |
A stu puntu, comu lu vecchiu-timers dittu chi na vota la chiesa c'era. A stu puntu, u vechju-timers dittu chi na vota la chiesa c'era. | à mè si dici nu l'un li capiddi comu lu vecchiu-timers dittu. |
Tutti i prisenti, comu putissi èssiri sicuru, ùn cchiù diri 'na parola. Tutti i prisenti, esse sicuru, ùn cchiù diri 'na parola. | 'esercitu di Napuliuni hà but cum'è unu s'aspittassi. |
Pruposte, cù una Rivuluzioni cumparativu:
- Occhi a lu surci, comu vetru. - perline surciu Surghjenti.
- U cavaddu idda comu bitten. - A cavaddu idda, comu si bitten.
struttura sapete cu valuri reliability
Parraturi pò ricaccià in una sintenza di u so cunvinzione, chì ciò ch'ellu dice, o, conversely, a espressai dubbitu circa lu truculent di i custatti expounded.
parolle sapete e disegni. ESEMPII valori reliability | |
cunvinzione | dumanda a validità di |
|
|
Hè necessaria a distìnguiri tra, in u quali l 'a struttura sapete sintenza, li siquenti sunnu asempî, e autri esempi di cui in quantità bastò sò statu discutitu sopra, è in chì - unità sapete omònimu di u filaru. Sott'a li siquenti sunnu asempî di l 'ùrtimi:
- U un'opera, film, penna - tuttu stu deve esse à u to saccu.
- In stu cantu, strada pò esse articulu STSI.
- Era tantu piacè chì nimu alzate.
- Tutto po 'jiri a la riunioni' nveci di la matri.
- Ellu disse: tutte e sta sicuru maravigghiusu.
- U lavu hè videvule da a finestra di a mio stanza.
custruzzioni sapete cu li valuri di valutazione emutivu
Parrannu, ripurtava strana di pusitivu o di u negativu circa i so posti, cù disignu sapete, li siquenti sunnu asempî di cui sò:
- disgrazia;
- a lamintarisi;
- a malata;
- As ill-la furtuna;
- ancu peggiu;
- chi vergogna;
- una cosa strana;
- cosa incredibile città;
- ciò chì hè culpisce;
- Diu ne guardi;
- Diu ne guardi;
- atlɑs m.
esempio sapete cun èbbica | Pruposte, cù una sintenza |
All d 'iddi, strana à dì, era capaci di a nesciri fora di l'trappula. | Era una cosa incredibile. |
U nostru classi hè culpisce, aghju persu opere cuntrollu cumpritamenti senza deuces. | So sforzi era impii, ciò chì hè impurtante ùn hè micca fiducia cu i nostri nuzione di ghjustizia. |
disignu sapete - appellu à i interlocutore
In modu di girari attente à i custatti cuntatu da u parraturi usa lu disignu Poloniana:
- sente;
- accunsentu;
- credi;
- I capisce;
- nota;
- nutà;
- ghjùdice di présenter;
- pensà;
- pensà;
- vi pò pensà;
- ciò chì mi pò dì;
- I sugnu lu cori;
- I sugnu lu cori;
- Pensu;
- cum'è tù sai;
- tù sai;
- vi vede;
- à sente;
- se vo mandate;
- S'ellu vi cridite.
esempio sapete cun èbbica | Pruposte, cù una sintenza |
Étroit-arachide populu, sai, piglià piacè in u sapè ch'elli sò meda. | Sapete chì si sò meda. |
Cugnata, ùn vi à sente, I hè digià, su, è noi Mulateri Di L'ricullà. | Sintiti chì a figliola era digià, su? |
disignu sapete - design mètudu riflissioni
Parrannu, rende fora a so pinsamenti, cù disignu Poloniana:
- una parolla;
- giniralmenti;
- in altre parolle;
- in corti;
- sgarbatu;
- frange;
- putemu diri;
- dicu senza embellissement;
- faciuli à dì;
- metta lu in mildly;
- o piuttostu;
- più pricisamenti;
- comu si pò dì;
- no vi dicu cusì;
- in altre parolle;
- s'ellu ti pò dì cusì.
esempio sapete cun èbbica |
Pruposte, cù una sintenza |
I nun era, frange, suspresu à sente. | Avemu ssu tuttu frange. |
You micca Patrunu fin'à u compitu, noi vi dicu cusì. | S'è no dicu cusì, noi ùn sarà dirittu à una sucità Decisive. |
disignu sapete - affirmazioni surghjente
L'autore in u so discorsu pò qualificà à una surgente terzu-party di infurmazioni per mezu disegni nnuzzioni:
- secondu à l 'infurmazione;
- in u cumannu;
- com'è ugnunu dici;
- fausa chi dicìa;
- secondu a mio calculi;
- dittu;
- secondu a tistimoni;
- in u mo parè;
- Ùn vi pari;
- comu nna da lu studiu;
- cum'è i risultati di a ricerca;
- As cuntatu rô forecasters football.
esempio sapete cun èbbica | Pruposte, cù una sintenza |
L 'acqua azzurru, comu nna da studii in u lavu Baikal. | Tutti stu hè cusì, studi hanu dimustratu. |
In la parti occidentali di Siberia, comu dicunu forecasters, crià i camping calda. | È s'ellu si cumencia à piova, dicunu forecasters? |
disignu sapete, mintuvendu u siquenza di raghjunamentu
L'autore di u testu pò logically custruì u vostru messaghju cù u generu Poloniana:
- u cuntrariu;
- u cuntrariu;
- però;
- nant'à l 'unu a manu;
- nant'à l 'àutri a manu;
- dunque;
- lu signu;
- dunque;
- cusì;
- Prima, vogliu;
- secunnu;
- terzu;
- infini;
- à a fine;
- più indà;
- soprattuttu;
- prima di tuttu;
- più tantu;
- à mezu à 'altri;
- da a strada;
- nc'est;
- per esempiu;
- in particulare.
esempio sapete cun èbbica | Pruposte, cù una sintenza |
Tutti, però, era mutu. | No unu n disaccordiu supra, parò, è ùn hà sciarriavanu. |
I, a propositu, cosa aghju à pruvà di fà. | A nota statu trovu trà altre vosci. |
Voti è usatu disignu messu cum'è una via di crià una comicu. Per esempiu, sè vo aduprà una forma più vechje di u cumminazzioni di e parolle apertura: I, manera promezhdu, I maiori di trè classi di una scola di grammatica.
unità discursu sapete e cuncezzione USB-in
Design, chiamatu USB-a sò differente da u numeru di unità di sintassi nant'à u cuntenutu, scopi, Natural di Obed. disegni USB solitu cuntene una varietà di rivinuti infurmazioni à au contenu principal. Ch'elli servinu a clarify una varietà di circustanzi apprupriati a l 'utterances, ma ch'elli ùn sò funnamintali di u so scopu vucazione. Più à spessu atacchi mènzuli agnuna disignu, è qualchì volta un acquavita si Ùn sò cumune - virgule.
Compare messu e cuncezzione atacchi-in, li siquenti sunnu asempî di cui sò dati quì sottu.
esempio sapete cun èbbica | Prupone una USB-in disegni |
Avemu vissutu vicinu, sicondu a me 'matri, di la cità. | Avemu vissutu chiudi (solu uni pochi di duzina di chilometri) da i cità. |
Surdati eranu rari, à u mio parè, a catena. | Surdati eranu rari (omu dui da quattru metri) catina. |
unità sintassi sapete ùn sò u risultatu di criatività di l'autore, si ritrova in u lingua comu un pruduttu finitu. struttura USB, di solitu unichi.
Similar articles
Trending Now