FurmazzioniLingue

Cosa hè quistioni declensional? De casu e quistione simàntici

Micca una parolla di a lingua russa in u pruposta ùn pò esisti indipindente. In ordine di u manifestu à esse chi, ci vole esse una cunnessione frà tutte e so parti. Hè sta volta hè chjamata sintassa, chì hè furmatu da u sistemu casu di la lingua russa. Tutali di dece infirmità, ma insignatu in scola sei, ma in una sèmplice discursu usavanu tuttu in a so integralità, anchi si iddi sunnu cuntruversu statutu declensional.

U rollu di casi

As a cunnessione hè furmata parolle in una sintenza? Cosa parti di l 'idiomi occupanu? Comu la furmazzioni dâ nova forma di a parolla? How to put quistione à mezu à i membri suggerimenti? Cosa declensional quistione aggittivi, paroli e autri parti di discursu? Sti e tanti àutri argumenti currilati ê sta sizzioni di i lingua russa hè insignatu in lingua italiana, principiu in u terzu scelta. In la lingua russa cambiatu, o magro su casi tali banni of speech: noun, pronomi, aggettivo e maître. E issu hè spressu in u cambià di cunfina. È in ordine per definisce u casu di ogni di e parolle, à mette quistioni declensional.

In fatti, à amparà à capisce è ùn hè difficiule à stu tema. A fari chistu, li figghi porghju rimi ntirissanti è ancu tasca, ogni parolla cumincendu cù una lettera capitale di a lista casi. Per esempiu: Quellu chì begetteth Ivan fimmineddi urdinatu diapers Drag.

sistemu Case di lingua russa

Sicondu u funzioni svorgi da un nome pò esse cambiatu in u persunale. Sta dimarchja hè chjamata declination, è grazie à ellu da e parolle in una sintenza hà un rollu di sintassi è cumunicà incù iddi. Altrimenti, ci era stata solu una lista di vucabbulariu. Here declensional custioni di la lingua russa, chì definisce u rollu di u nome in la sintenza:

Dative, o MI. Gîte signore p.- - chi? ciò chì?

Vocative, o R n -. Maestri in casa soia - qualchissia? ciò chì?

Pluriel, o D. Italiano -. U maestru, a casa, - à quale? ciò chì?

Genitive, o B Italiano -., Casa Corsi - i quali? ciò chì?

Accusative, o T n -. A maestru, in casa - da quale? ciò chì?

p.- Prepositional o P. circa lu patruni di la casa - di quale? ciò chì?

All affixes, fora di l 'dative, sò chjamati "nu" è pò esse principianu cù l' auturità è senza it (chistu è lu parti ausiliari of speech veni usatu a clarify u significatu di a parolla). A foras quì hè u solu casu di prepositional chi unu di l 'internet a lista hè usatu sclusivamenti cu na pripusizzioni.

Inizià i studienti di u sistema accumincia ogni vota lu stissu mudellu: prima, i zitelli sò ncuraggiati a ditarminazioni di u mittudu di selezzione quistioni declensional dopu voicing lu nomu di casu, è infini u rollu di e parolle in una sintenza, dì, comu un membru di u pruposte, ci hè mistieru, o sicundariu.

dative

I principali caratteristica distinguiri quì hè chì a parolla à u singulari in lu casu dative hè sempre u furmulariu nizziali. A pruposta hè, s'ellu singulari o plurali e parolle cuntu sempre cum'è quadru grammaticali, à dì u sughjettu.

Per esempiu: "(? Declensional quistioni - ca) U picciottu si (ciò chì faci?) A la scola." Quì, u frasa "picciottu va" hè una basa di grammatica, è i parolla "carusu", leva in lu casu dative.

Ma à fà una tale pruposta, induve u sughjettu ùn hè micca in u casu di dative, si tratta solu impussibili.

vocative

Maiò parti di i prublemi di quì, hè chì u tavulinu di casu, nesci un simile parolle quistioni, 'n particulari cu riguardu à i vocative è accuddi. È quì à l 'aiutu di pripusizzioni. Cusì, i pripusizzioni "senza", "hannu", "di", "da", "da", "in" sunnu usati solu incù e parolle di P. p. As una regula, sò incluse in lu dumanna iddu stissu.

Per esempiu:

  • "Luntana senza pantofule (senza chi?)."
  • "Zuppa di pesce (da a chiddu?)."
  • "A donna hè da a so minnana (da a quale?)."

pluriel

Quì u definizione di l 'usu li paroli un pocu più fàciule, ma tandu ùn ci sò dinù Affare declensional è simàntici. Cosa ùn si dì?

Per esempiu: "I figlioli sò satannu u curridori (per ciò - quistioni declensional; induve - sensu?)."

Hè impurtante di distingue trà sti tipi di dumanni, perchè, cù formi simàntici, ùn sarà capaci di definisce u casu currettamente.

Si deve dinù pò nutari ca la pripusizzioni "a" veni usatu sulu pi D. n., Mentri l ' "u" pò accade è B. n., È D. n., È P. p.

genitive

In stu casu, li formi pò dinù esse qualchi cumplessità perchè serenità so quistione. Perchè ch'elli sò simile à i dative è pluriel.

Per esempiu, si pò piglià un pruposta intarissanti, chì leghje sicuenti:

"Mouse, videndu un surci." - Ci sò quì capisciu lu surci, ca vitti lu surci, ma certi di i parolle serà sottumessu à? Capiscini sta pruposta, allura avemu arrivare: "The surciu vitti lu surci, gaddina e anatra." Si diventa subitu chiaru ca di l 'parole face parte di i fundamenti di grammatica. Chì hè per quessa a lingua Russian più à spessu u sughjettu quì in fronte di u predicate. Cusì, hè chjaru chì unu di i parolle vole à I. n., Ma comu a darà la furma di lu secunnu? It R. n., Or B. n.? È avemu bisognu di fà dinò à l 'argumenti. Ùn ci deve tiranu e parolle fora di u cuntestu, hè necessaria di mette i quistioni direttamente da u predicate: - "Mouse vide (calchissia chì?) U surci."

Cù e parolle in lu genitive usatu com'è lame "su", "à", "à", "u".

accusative

Comu regula, parolle usate in u casu di funnamintali, dirittamenti cunnessi cu l 'predicate, è sò usati cu pripusizzioni "nantu" è "tantum". Per quessa, in u prima sintenza di libbirtati basi di grammatica, è tandu definisce u casu di forma l 'espunenti sicundariu. Però, si succèri dinù chì l 'pruposta pò esse basi grammaticali puru ncumpreta. È quì hè impurtante a sacciu cchiù u cuntestu di u pussibili predicate. Per esempiu: "amichi roja cù una iò, un jattu cù un surci, è un 'arba Charles".

Basis di una pruposta "prutiìna amichevuli", "jattu" e "Charles" - da u cuntestu hè chjaru chì in tutti i parti di a pruposta una predicate pò ièssiri usatu - "amichi". Avemu fallu la dumanna "chì?". In u dumanni declensional sò li rispose da a parolla "cù un surci" e parolle "erba".

prepositional

Stu dative hà a so particularità: e parolle ùn sò usati senza pripusizzioni. Ci sò dinù Pop su Affare simàntici chi tocca à amparà à cernigliavvi mezu. Per esempiu:

  • "U miu tracciau (induve? Cosa?) In l 'arvulu Fotoalbum."
  • "Cetrioli crisciri (induve? Per ciò chì?) On lu lettu."
  • "Citera sò trovu (induve? Cosa?) In i boschi."

A quistione hè sempre a mintiri assemi cu l 'usu di l' auturità sintenza.

lucca affixes

In più di i sei principali macagne, chì sò incluse in lu Curriculum la scola, ci sò cusì-chiamatu casi cunnizzioni.

  • Dative, o dative. Tipicamenti, sta forma veni usatu quannu si parrava à ogni persona. Per esempiu: Anja - Im.p. è Anh - dative. Stu casu, ùn hè appena furmata è u so forma sò statu cunsirvatu da tempi antichi finu à oghje, in e parolle: "Signuri, Signuri", "àmidu", "Babbu", è cetara è cetara.
  • topu o di seconda vocative Quantitatively-separar. Tipicamenti, à a scola tutti i formi di murtalità attribuita à i vocative.
  • Local, o locative. Sta forma si spissu sustituitu da casu prepositional, ma in certi casi si pò esse spartutu. Per esempiu: "un cazzo" - ciò chì? è "à u stipu" - induve?
  • Surghjente, o accusative. In stu casu, u nome significheghja u locu, o l 'Anghjulu di u muvimentu è da un ddoi lucale hè isciutu. Per esempiu, "I vinni fora di i boschi."

Corso di sta materia hè datu spiciali attinzioni a lu Curriculum la scola. Chissu havi senzu, sapennu la intricacies di u raportu di e parolle in una sintenza, vi ponu esse sicuru di litteratura discursu in tutti i reguli aggalabbata. Stu vi sianu parechji blunders in cunversazione, è in scrittura, chì hè assai impurtante in u nostru tempu di granni prezià è ticnoluggìa.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.