FurmazzioniLingue

Cosa hè a cummunione in la lingua russa.

Tanti lingui Indo-European sò listesse, ma micca tutti hannu l 'Serra. Rosa in la lingua russa hè una forma di u verbu, ma hà dinù funziunalità di aggittivu. Dunque, micca tutti i linguisti distinguiri la Serra in una parte siparati di discursu.

Ma in lingua Rosa - hè un particulari forma di lu verbu, chì hà assai di i segni di un aggittivu. Sparti dû fattu ca l 'Serra novum quistione aggettivu, hè sempre Si c'è attribuilla oggettu, ma sta funzione hè assuciata incù u maiò, è si chjama dinù virbali o scritta di l 'azzioni. Per esempiu, si lampò neige - qualle neve, chì cade.

In Pà chì sta Serra, i studianti sò accuminciatu a 6th scelta. Anna di chi, si nun era spartutu da l 'aggittivu. Like aggittivi, participles pò esse di ogni tipu, oltri a tengu in lu plurali. At Rosa hè a forma nizziali. Si hà geniri e numaru. Per esempiu, a parolla "vulanti" pò piglià a forma di "vulanti", " 'estate" è "veni". Supper abbuccatu dinù nant'à casi, pò esse in forma corta, p.e., "apre", "Nu." Hè sempre in u pruposta hè a definizione, comu aggittivu.

Cosa hè a cummunione in termini di segni virbali? Cummunione sò in u prisenti è passatu, futuru, cumunqui, nun c'è nuddu futuru participles futuru. Per esempiu, "I cherche à pusà avà," è "à pusà davanti à." Un altru scrittoghju virbali - una bona, è in frase seranu da tipu di gestione, communions bisognu di un nome in lu casu di accuddi. Ci sò Rosa ricurrenti, per esempiu, "cascatoghja".

Hè impurtante di definisce i verbi di u verbu, chi furmavanu la Serra, o vi pò fà un colpu a scriviri lu suffissu. Hè dinù impurtante di pudè definisce a basi di li formi Chile di verbi, verbo è sapè ciò chì un Verbi forma. So, davanti à voi amparà chì un Serra, hè necessariu di studià in tecnica l 'argumenti "verbu".

All participles sò divisi in dui granni gruppi. Iddi sò attivi è transducer. Vi li ponu distingue micca solu nantu à u valore, ma dinò nantu à u suffissu. Rosa Ora quì chì l 'oggettu stessu hè fà calcosa. A data basi verbu suffissi sò assuciati -usch-, -yusch-, -asch-, -yasch- è di u verbu in u passatu postu e -vsh- -sh-. Per esempiu, addurmintati, masticava vulannu.

Sè l 'azzione ùn assughjittà iddu stissu, ma da un altru, u segnu di sta azzione chjare un participiu transducer. A so educazione intarvena suffissi -nn-, -enn-, -m-. Per esempiu, leccata, si facía. participiu transducer micca furmati da tutti i verbi. Per esempiu, u verbu "sbarcu" ùn formanu lu participiu transducer, da Verbi verbo, troppu, ùn sò furmati tali cummunione. Ma solu u participiu transducer furmari la forma corta.

Assai granni difficultà studianti chì ùn a si sottuponghenu u assai band of "Cosa hè la Serra", ma da u incapaci à scrive bè i suffissi di participles. Soprattuttu assai di sbagli studianti fà quandu scrivu una doppia lettera "n."

Cosa hè a Serra, avemu a arricurdari è sapè, è dopu à a scola. À aduprà bè e parolle in a lingua scritta, è parlatu, è tocca à esse in gradu di fàciri.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.