FurmazzioniLingue

Bisognu - hè ... u bisognu statu. so 'bisogni

Bisognu - hè a mancanza di necessities di a vita. Hè causatu suprattuttu da miseria. Si quarchi vota puru ca un poviru omu, ma per via di certi circustanzi in micca bisognu, per esempiu, ci hè un munacheddu, o rimitu. U sughjettu hè in pace incù sè stessu, ma perchè ùn micca bisognu di nunda.

spiigazione classicu

A parolla "pòvaru" significa un bisognu urgente di quarchi cosa, è ùn anu per manghjà o di panni. I bisognu - un bisognu di, è si tratta di parechji tippi. Un danaru fini di manciari e piante riguardanti bisogni fisichi. influence Unmet di cumunicazione, amicizia, affettu pò esse chjamatu suciale. Si na pirsuna havi la canuscenza a espressai elli stessi, è si metti u bisognu urgente di a so pruduzzione, ghjè chiaru lu bisognu di stu tipu pò esse stata attribuita à i "ndividuali". It S'avissi a nutari ca lu bisognu - sta hè da ùn significa una richiesta chì a stessa mpricari ricchezza è a scelta hè nicissariu.

Da a puvertà di i bisogni di

Si pò esse capitu chì i bisogni è esigenze differ dinù da ogni altru. Bisognu, in particulari acuti - un finominu pocu culurata. Unu hè fami o freezes, ci vole manghjà è calore. Chì ci hè un bisognu - hè qualcosa chjaru è duru. Influence hè monochromatic è à ùn manera limitata. Segundu su tanti fattura ch'elli piglià una forma specifica. Per esempiu, unu singulu ad avè causatu è vita, è livelli pedagogica di bisogni chi na pirsuna sapi nenti e la vita senza lu benissimu. È ddaveru bisognu, micca i bisogni, o veru.

Si pò diri ca lu richiesti - issa hè a equilibriu i bisogni sò sustinuti da i mezi à scuntrà li. bisognu Individuale, forse, à u travagliu, degnu di una cosa cari, è si ponu pagà per lu. Rilazione cù i cuncetti di "bisognu", "bisognu", "richiesti" è ùn ci hè a parolla "bonu". Stu hè qualcosa chì pò suddisfà tutte e di u sopra. In turnu, lu benefici sò tangible è alchimia. I so longhi.

classìfica Marshall

In la littiratura, ci sò parechji Brutt di i bisogni è esigenze. Ghjè assai assai scritti, ùn ci sò studi clàssici di u Genre, cum'è l 'economistu britannicu Alfred Marshall, chì prupone i so scala bisogni. Iddu li dividi in primariu è sicundariu, assulutu è parenti, supiriuri e bassa, pusitivu è negativu, quelli chi ponu posticipatu, è propiu. Oltri i generali è spiciali, strasurdinariu è tremenda, individuale è cullettiva, privati è publichi. Si pò esse capitu chì u bisognu, per esempiu in cibi pò esse à tempu primariu nant'à sta classìfica, è assuluta è privati, è vinicultural, è in stu casu, bassa.

piramide l'Maslow

In un studiu di i bisogni, dumanni e richiesti ricevutu participazione attiva di mpurtanti pissicoluggu American Abraham Maslow. Assai pupulari "piramide Maslow", chi hè una girarchia di bisogni umanu da u più bassu di i più maiori. L'autore crede chì almenu scuntrà u necessariu pè u supravvivenza di un bisognu umanu sò falsi bisognu di un ordini di supiriuri emergenti.

In la forma più pratica la piramide comu si avvicinava a lu puntu cchiù àutu pò esse divisu in l 'cchìstu passi. Primary - u bisognu di a prutezzione di lu friddu e la fami. Next vene u laziu di prutezzione di e difenda si. Quandu una persona hè pasce è à difende, ci hè l'idea di statutu suciale. Una volta in una certa sucità, u sughjettu guadàgnanu u rispettu è favori di 'altri. At a cima di a piramide hè u bisognu di self-sprissioni. Abraham Maslow dettu chì u bisognu di un numaru infinitu, ma iddi hannu una cosa in cumunu: u piacè di tutti li hè impussibule per via di limitata risorsi ecunomica.

so 'bisogni

As digià nutari, i bisogni sò sfarente, per esempiu, privati è publichi. U cuncettu di "so 'bisogni" - un assai Capiente. Ognunu hà tali bisogni, ogni gruppu di genti, iddi 'unità di a sucità, in tutti i urganisazione, è cetara è cetara. E ogni oggettu o suggettu à cunnosce sti bisogni è mezi à scuntrà li hè necessaria à prolong so asistenza cum'è un sbilanciatu in sti lochi, cunduceranu a depletion di pussibilità di risponde à u bisognu. Ma ci hè un cuncettu tecnologica di "a so bisogni", ùn ci hè tanta bagagliu fraud. Iddi sò messa in i piani di sviluppu e l 'esistenza di ogni uggettu. Stu hè fattu in ordine di furniscia li fondi vole à risponde à u bisognu è esigenze di l'ughjettu, assicurendu u so funziunamentu liscia.

influence statu

U paese hà dinù i so bisogni. I bisogni statu integrates i bisogni di tutti i rami di cuvernu (legislativu, esecutivu, è ghjudiziarie) à tutti i livelli - fidirali, riggiunali e municipali. Sti bisogni è fonte di scuntrà elli (suprattuttu - soldi taxpayers ') sò budgeted ogni livellu. Per issi mutivi è i mezi sò fondi suverchiu-budgetary.

U bisognu è esigenze di u paese o di u so 'suggetti, stallati in i so custumi cunfurmità cù a lege. Per statu bisognu prividia u bisognu di difenda u paese. It S'avissi a nutari ca lu statu bisognu - qualle tipu d 'una mpieghi di capi ANNULE sò a causa mpirfizzioni in liggi aduprà per a so uranium. Pudete entre un bagagliu lettinu di fraud pò cresce dumanni in lochi e rùbbriche esistenti.

As nutari, sopra, ogni livellu di guvernu hà i so bisogni è esigenze. influence Municipal hè quant'è à un statu o fidiralista, ma di solitu prus. Cumuni hannu i so bisogni specifichi, chì ùn hè micca stupente in un grande paese tali. Merci, opere è servizii nicissariu di l 'attività di cumune, sò i bisogni di sti clouds amministrativi-territuriale.

"Fami rutazioni di u mondu"

It S'avissi a nutari ca li bisogni, esigenze, richiesti - tutti sti cuncetti sò u fundamentu di u marketing, u scopu di u quali - la prumuzzioni e vìnnita di beni è servizi à u mercatu. Hè basata nantu à una dimarchja scentifica di li cosi bassu. Gheorghe cunsidareghja chì u bisognu - issu bisognu, o un sintimentu di danaru fini di qualcosa o di qualchidunu. A brama di suddisfà u bisognu di iddu stissu hè l 'agenti causative di l' attività, di curà i sforzi u scontru i bisogni. U bisognu hè assai resourceful è, secondu u situazzioni differente, iddu stissu manifests sempre in modu differente.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.