Arte e spettacoliMusica

Alessandro Scarlatti: biografia, a lista di travagli. Biography è u travagliu di Duminicu Scarlatti

Alissandru Scarlatti, quale biografia hà da esse presentati à stu articulu, chistu è un granni cumpusituri italianu, travaglia in u periodu Baroque in la fini di u 17u - principiu di u 18u seculu. Chi iddu eni cunzidiratu un babbu fundazioni di la scola napulitana di opéra. U so fratellu, è i figlioli eranu dinù cumpusitura bè cunnisciutu-.

Biografia di lu cumpusituri

Alessandro Scarlatti nascìu 'n Palermu a lu 1660. U so maestru hè dô Dzhakomo Karissimi. A so prima opera, A. Scarlatti scrissi a l 'età di 19 anni. In u listessu annu hè statu missi in Rome.

In 1684 Alessandro t'avissi u serviziu di i sbiri di Napuli cum'è un cunduttori. Cuntribuitu a stu appuntamentu, a so surella, un cantadori chì avia un putenti 'amanti. Maiò parti di i so opari par Scarlatti scrissi lu in Naples.

In 1702 l 'cumpusituri si n'andò à Firenze, e poi - a Roma, unni Cardinale Ottoboni deti u so bandmaster in la ghjesgia di Santa Mariya Madzhore.

In 1708 Alessandro Scarlatti ritornu à Napuli.

L'ùrtimu travagghiu di i cumpusitori accuminciò a Serenata didicatu à l 'matrimoniu di Prince Stigliano. Alessandro nun hannu tempu pi finiri di u travagliu nant'à u. In 1725, i cumpusitori muriu.

L'opere di i gran Italian

Alessandro Scarlatti Era lu criaturi di a so forma musicale. In u so stile, opéra cantu hè Banh trà l 'a scola classica è u principiu di Baroque Italian. Forma di custruzzione di melodie in maria cci fici un tri-parte dui-parti 'nveci. È dinù arechja studied accumpagnava à elli. Più di tempu, A. Scarlatti Foscari diventa di più cunvinziunali, u ritmu ch'ellu usatu cumuna à elli, è orchestration addivintau veru tintu.

Più tardi ch'ellu scrisse u so opari più vivaci, è maestosu Alessandro Scarlatti. Opera cumpusituri:

  • "Unestità in amore."
  • "Un colpu di nucenza".
  • "Rozaura".
  • "Custines."
  • "Pyrrhus è Demetrius."
  • "Da u male - bè."
  • "Mithridates Eupator."
  • "Tiadoru di austu."
  • "True a principessa."
  • "Otomschonnaya Olympia".
  • "Tigran".

È altri.

In aghjunta à Foscari, Alessandro Scarlatti scrissi quaranta cho, un grande numeru di Muvrini, più chè cinque centu cantati càmmara, parechji massi, diciottu symphonies, quattordici anni sunati, Toccata, i cadaveri è pussibbili.

figliu

I figlioli di Alissandru Scarlatti, cum'è u so babbu, addivintau nu cumpusituri. U più famosu di elli, Domenico. Iddu era natu in 1685 in Naples. Domenico cumpostu mùsica è ghjucatu a clavicembalu. Maiò parti di a so vita ellu passò in Spain. nomu piena di lu cumpusituri - Giuseppe Domenico Scarlatti. U Populu ùn hè cunnisciutu chì era u so maestru, ma hè ghjusta di pigghiarivi li chì u primu maestru era u so babbu.

In 1701, Domenico Scarlatti Era lu urganista e cumpusituri a la corti di lu Vicirè di Napuli. Pùa si facenu in Venice, è più tardi in Rome. Dumenicu hè un attore Riccio è una volta ancu vinciu una cumpetizione chì in u so palazzu di Roman detti Cardinale Ottoboni. Domenico nant'à stu paliu feroci in ghjocanu u clavicembalu stissa m'ha pricidutu Fridriha Gendelya.

A so prima famusu cumpusituri cavallu di u Queen di teatru privatu Kazimiera à un tempu, quannu sirvutu in Rome.

In 1720-1721 francese gg. D. Scarlatti vissutu in Lisbona. Ci si insignatu mùsica Principessa Maria Magdalena Barbara. In 1725 turnau a Naples.

In u 1729, i cumpusitori si trasfirìu a Spagna. Dapoi u 1733, Domenico stà in Madrid à a corte di Maria Magdalena Barbara diventa regina di Spagna. A so chi 'amicu era un cèlibbri cantanti-sopranist Farinelli.

Cumpusituri mortu à l'età di Madrid '71.

creatività Domenico

Domenico Scarlatti hè menu cunnisciuta cà u so gran 'patri. A assai nica parti di l 'òpiri d' issu cumpusituri fù publicatu durante a so vita. Lu restu di l 'òpiri stati publicati in stampa dopu à a so morte, è tandu solu in seguitu è raramenti.

Nustanti chissu, opari di Domenico attrattu musicisti cume Bela Bartok, Frédéric Chopin, Vladimir Crocetti, Heinrich Schenker è altri.

D. Scarlatti di a so vita scrissi più di cinque centu sunati, oratorios dece, quindici Foscari (u più famosu di chì hè "Thétis su Skyros"), una grande numaru di travagghi di Orchestre, church music.

Di l 'òpiri d' usu caratteristica di stu cumpusituri di pregu syncopated, modulations friquenti, Phrygian, sonu dissunanti, citannu melodie antichi. Domenico Scarlatti hè u ceppu di u stili di mùsica, chi poi dà u nomu di "classicisme".

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.