FurmazzioniStoria

Accordu Munich

spicificamenti, accordu Munich Si pò esse chjamatu unu di i più grossi sbagli epopea di lu 1930s. Hè un accordu diplomaticu, surgìu cum'è una cumprumissioni, pruposta da u paesi European dâ Girmania nazzista, à pruvà à tena u so militancy, ma purtau a lu scoppiu di la Secunna Guerra Munniali.

Dopu à u crollu è spartuta di lu Mpiru Austru-Ungàricu, da 1918 à 1938 più di trè millioni di tidischi e lotte eranu nant'à u territoriu di u novu statu di Cecoslovacchia, lìmita di i limiti di u rughjonu storica di Bohemia Regnu. Ci si trovanu in u Sudeti. Sicondu à Natalia Lebedeva, un storicu di l 'Accademia Russian di Scienze, è vinti centu di Cecoslovacchia hè tedesco.

Sudeten capu tedesco Konrad Henlein funnatu lu partitu tedesco Sudeten, chì facenu cum'è un ramu di u Partitu nazzista è à agisce solu in u scopu di Germania. Da u 1935, hè a seconda più grande partitu pulìticu in Cecoslovacchia. Pocu dopu à u ISDN (Unità cun Germany) d 'Austria, 28 di marzu, 1938 Henlein ncuntrau cu Hitler in Berlin, unni iddu fu urdinatu à addivà i bisogni di u Guvernu Czechoslovak, canusciutu comu lu programma Carlsbad. À mezu à i vostri bisogni - uguali dritti cù i cechi è autunumia per tedeschi vivono in Cecoslovacchia. Sè u Guvernu Czechoslovak hè prontu à fà seria cuncissioni in u rispettu di a minuranza di Tedesco, i quistioni di 'autonumia hè innaccittevuli.

I piani di Hitler, dopu la riggiuni d 'Austria, u passu prossimu hè la cunquista dâ Cecoslovacchia è u stabilimentu di una Greater Germany. In maghju di u 1938 è fù cunnisciuta chì l 'accupazzioni dâ Cecoslovacchia in fatti hè u scopu di Germania. Pò 20 Hitler lu so cumpagni prughjettu pruvisoriu hè fattivu grazia à l 'attaccu di u Cecoslovacchia, codenamed Internet "Grün". In un directive & sicretu firmata da Hitler, uni pochi di ghjorni più tardi, hè statu dettu chì, a principiatu una guerra contru à Cecoslovacchia micca più tardi chè 1 di uttùviru.

U guvernu Czechoslovak avia spiranza chì France, cù quale ellu avia intrutu in n'allianza, avissi vinutu di l 'aiutu in u casu di un' invasioni. L'Unioni Suviètica dinù avia un accordu cù Cecoslovacchia, mintuvendu un vuluntà di ghjocu cù a Francia è Great Britain. Perciò, u putenziale servizii di l'Unioni Suviètica, sò statu ignoratu tutta la crisi. Adolf Hitler capitu chì solu e France ùn vulianu a guerra, ma ùn sò prubbàbbili a circari a unirisi cu l 'Unioni Suviètica, nu sistema ca di chi sti paesi odiatu ancu di più cà dittatura fascista di Hitler.

Pò dassi chì a chi tappa stessu, Cecoslovacchia, chi appi 'na forti armata saria in gradu di suvità daretu l' attaccu di esercitu di Hitler. L 'Unioni Suviètica, in cunfurmità cù l' accordu di u 1935, firmatu trà i dui paesi, pò aiutà à Cecoslovacchia solu in lu casu chì un tali un passu dicisu à France.

September 18 Italian Duce, Benito Mussolini datu un discursu a Trieste, induve Ghjesù disse chì Italy accumpagna u crisa oghji in Germany.

Primu Ministru British Neville Chamberlain, chì era un partigianu di a pulitica di calmà u aggressor, fù dicisa comu a s'ellu, in ordine per impedisce a guerra. Iddu fici dui voti a Germania, senza giulia cù i capi Czechoslovak, Hitler uffertu cunnizzioni favurèvuli, ma u Fuehrer tinutu agghiuncennu esigenze, insistètenu chì i diritti di tidischi e lotte in Pulonia è Hungary vi dinù esse cuntentu.

24 di sittèmmiru, parlà à la Palace Sport in Berlin, Hitler in u so discorsu detti Cecoslovacchia davanti à 28 di sittembri à cede u Sudeti, altrimenti Germania, si n'andò à a guerra.

Cecoslovacchia accuminciò a mobilize so 'esercitu. L'Unioni Suviètica dichjaratu u so champagne ch'ellu vinissi à l 'aiutu di Cecoslovacchia. Tuttavia, President Beneš di Cecoslovacchia Edvar rifiutò a jiri a la guerra, senza l 'aiutu di putenzi Western.

Neville Chamberlain è Primu Ministru Francese Eduard Delade cullati à Munich a arrispùnniri a dumanni di Hitler.

Benito Mussolini chi ùsanu Hitler un modu di scioglie u prublema: a tèniri un cungressu cù i capi di i quattru paesi (UK, France, Italy, Germany), lassannu fora Cecoslovacchia è l 'Unioni Suviètica, per fà cresce a pussibilità di tuccà un accordu è a luvàri la sulidarità chì Avìssi statu micca in favore di Germania.

A riunioni dicisivu, canusciutu comu l 'eventu Munich, hè accadutu nant'à September 29-30 in u bastimentu "Führerbau" (Casa di u führer). Pruposte sò forte introduttu da Mussolini, però, comu lu statu scupertu una pochi d'anni più tardi, u pianu Italian statu preparatu da u Ministeru di esteri di Germania. L'asèrcitu tudiscu fù a occupari l 'Sudeti da October 10, è a Cummissione International - à esaminà u futuru di àutri zoni cuntruversu. In la disperazioni à impedisce u scoppiu di a guerra è à inventà a evitari pi scuntrarisi cu l 'Unioni Suviètica, Neville Chamberlain è Edouard Daladier accordu ca lu Sudeti duvia andà in Germany. In ritornu, Hitler prumisi ca nun avissi cchiù bisognu ogni lochi in Europa.

Infine, a decisione fù furmalizza in Germania, Gran Bretagna, Francia, è Italy firmata a n'accordu Munich, sottu lu quali vinni défendu da u scoppiu di a guerra, ma passava u Sudeti, Cecoslovacchia Germany. U guvernu Czechoslovak fu furzatu a accittari lu. Nevill Chemberlen Eduardu Beneshu dettu chì Britain ùn avaristi entre la guerra di u prublema di u Sudeti.

Daladier è Chamberlain turnau 'ncasa, dunni si scontra da una mansa di filicitati populu, cchiù chi lu techju di a guerra era passatu. Chamberlain girava à e parolle di u publicu British, ch'ellu "hà fattu a pace à i nostri tempi." Ma u so parolle sò subitu ca era da un pulìticu mpurtanti Winston Churchill, ca dissi ca Neville fattu una scelta trà a guerra è offisa, "U sceltu offisa, è l 'a guerra mi vene." Lu cuvernu britannicu persu u sustegnu di u guvernu Czech è i Czech Army, unu di i più boni in Europa, nutari chi Winston Churchill è altri pulìticu mpurtanti, Entoni Iden. Tanti stòrici accordu ca li stati avieunu a Monaco, videndu cum'è l 'argumentu principale hè à francà u cunflittu militare, guasi cunnannatu' Auropa à una guerra di divastatori.

Daladier girl accordu traditori, ma Chamberlain hè un peigne. Nanzu, lassannu Munich, si ancu firmatu incù documentu Hitler assuring chì u UK è Germany vi cercanu a risolviri diffirenzi à assicurà a pace in lu futuru.

U ghjornu dopu à a firmata di u pattu quasi Germany aghjustà u Sudeti. Pianu di u Chamberlain hè statu diffamannu in u prossimu annu.

In seguitu à la spartuta di Cecoslovacchia fù friquintau dinù da Pulonia e Hungary avia i so pratesi territuriale. Terminating l 'accordu Munich, in marzu di u 1939, Germany occupatu tene parte di Cecoslovacchia. U paese cessatu a raghjone. September 1, 1939 girmania accupò lu Pulonia. Secunna guerra munniali si messe. Solu tandu Neville Chamberlain avvisti chì Hitler ùn pudia esse fede.

Accordu Munich ogettu sinònimu cu lu futility di appeasement di politica expansionist di stati, ca, puru siddu si tratta in qualchi modu aiutatu à cumprà tempu di alliati à cresce i so champagne cumbattimentu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.delachieve.com. Theme powered by WordPress.