A lege, Statu è Drittu
A società civile è l'statu: brevi tempu nantu à a relazione
Prima di parlà di a relazione tra u statutu è di a sucità civile, hè necessariu di determinà quella società civile hè. Cumu hè diversu da qualsiasi altre tipu di a sucità? In a sucità civile, senza alcunu excepzione, i diritti è i liberi di i persone sò assicurati. L'istatu ghjucà un rolu decisu in questu prucessu, postu chì ghjè l'avalore di u benestore di i so abitanti. Un regnu demucraticamenti elegutu di u populu ùn pudere micca imponente nantu à e persone. Ùn impedisce a sucetà di vive in modu di autogvernamentu.
Similitudine e differenzi
A so sucità civile attuale è l'statu, finiscinu, ùn pò micca escouterà senza una pluralità di opinioni. A libertà di parlà hè un attributu impurtante di sta rilazioni. À u listessu tempu, ci sò parechje diffarenzii trà a sucità civile è l'statu.
A funzione caracteristica di u puteru di energia hè a subordinazione - a regula di a subordinazione di l'uffizii à l'altri sicondu a scala di nomenclature. A società libera hè basatu nantu à u principiu di coordinatu gratuitu. A ghjente in questu sistema hè nantu à u situ induspose. A so cooperazione cumencia cù a so aspirazioni è u desideriu.
Natura generale
L'statu ùn pò esse senza società, da ellu hè attribuitu. E persone chì ciambiu avemu bisognu di una certa organizazione pulitica è u putere sovrano. Hè necessariu per prutege l'interessi cumuni. Hè in stu principiu chì a relazione trà sti strutturi cum'è a sucità civile è l'statu hè basatu. In pocu tempu annantu à a so "vicinja" raghjuntò l'antichi filòsufi. Per esempiu, i pensatori di a Grecia antica custruiscenu diverse tesi nantu à a natura di u putere puliticu.
Prima di tuttu, l'statu cunsistenti di a pupulazione, chì hè a societa umana. Pò esse ancu chjamatu un populu. In ogni casu, ci hè quarchi diffarenza trà i dui termini. A ghjente hè un grande gruppu sucietà chì i membri anu riunite culturale cumuni è a cuscenza stòrica. Persone di una nazione, per regule, opprecenu à i rappresentanti di altri gruppi ètnici. Oghje, parechji pòpoli viaghjanu in u territoriu di parechji stati. Cù tutti i so differenzi, u putere puliticu hè ancu allughjatu à elli. L'interrelazione di a sucità civile è l'statu, pocu tempu, anu da spiegà a possibbiltà di cunflitti trà i pòpuli chì anu vivendu in a listessa "casa".
L'urìgine di a sucità civile
Per parechji seculi, a società civile è l'statu diventanu paralelamente. Scrivite a billezza di sta evoluzione pò esse cum'è siguenti.
In u stadiu iniziu, era un plegu di i prerequisite per l'emergenza di a sucità civile. Prima in a forma di una idea teorica. U terminu "sucità civile" hè apparevuta in u XVIII seculu. E i circhificaturi di quellu tempu hà utilizatu sta formulazione in un sensu pocu diffirenti di l'oghje. Per esempiu, in u 1767 u filòsufu scoccu Adam Ferguson hà chjamatu a societat civile u signale principali di a civilizazione europea in generale.
Questu esempiu mostra una carattaristica impurtante di a cuscenza di l'abitanti di u Vientu di questa era. In l'antichità, u Medievu è finu à u XIX seculu, a persone crescienu chì ùn sò micca esse diffarenzi, perchè entre elli una sucità civile è u statu. Aghjunghje spiegmentu à questa lògica pò esse creatu chì a pupulazione ùn era micca ricanusitata com'è indipendenti. Ci hè ancu micca stati istituzioni democratici, strumenti di l'autoregulazioni. E persone anu sempre amparatu à u putere comu un Ddiu un datu un dirittu naturali è senza limitazione di i monarchi. Per andà in contru stu principiu è à cunfirmà si hè cunsideratu, se micca un criminu, da una stupidità.
Cientificatu
L'urdinamentu di a sucità civile hè ghjustizia da l'opere di Francis Bacon, Thomas Hobbes, John Locke, Jean-Jacques Rousseau, Charles Montesquieu è ancu altri pensatori. In u XVIII seculu a scena di a nascita di e prime democrazias muderni. Hè a lotta contru a munarchia assuluta chì dà impetu à a compritura di i cambiamenti in a sucità europea.
Aos gradualmente, a ciencia humanitarista era capaz de formular un principio que a sociedade civil e a regula da a ligere interactu (pò esse riunamente scrittu com un "contractu sociale"). U putere è a ghjente bisognu di qualchì cunfigurazione, "reguli di u jocu", regulanu a so rilazioni. A società civile hè un momentu chì u sistema puliticu ricunnosce u dirittu umanu à a libertà, salizzendu l'impurtanza di a so pruprietà privata, a indipendenza ecunomica. Persunità indipendente - questu hè a società più prugressiva hè custituita. Sì senza ellu, u crescitu di u benessimu è l'estabilitatu hè impussibile.
Legislazione ligata
In chì altre situazione hè a interaczione di a sucità civile è u statu manifestatu? Per trattà pocu annantu à i punti di a so intersezzione, hè impossibile ùn spunta micca u partitu legislativu di questa mena. I fundatori di a vita publicu è statale sò stesi in a Custituzione. Sta lege principale hè un mudellu lege di a sucità. Cù l'aiutu di a custituzione, i citadini pò prutege l'interessi in l'eventu di cunflitti e disputi. L'infurzimentu di e norme stabilitu aiuta à stabilisce un ordine legale affi giustanti è efficae in a società.
A Custituzione hè a lege principale, ma ancu di questu ci sò assai assai liggi. Tutti i so, sò spartuti in parechji gruppi chì regulanu una certa sfera di a società. Inoltre, ci sò atti atti subordinati chì aiegani à esse clarificà ogni casu specificu di a so infurzazioni.
Ghjudicariu
Un tribunale indipendenti hè una altra storia chì determina a rilazioni trà l'regula di u liggi è a sucità civile. Questa da a so influenze deve esse citenu, se sulu parch'ellu hè cù a so aiuta chì e persone pò cumprà a implementazione di liggi.
A corti hè u cumandante principale di a Custituzione. È se u ducumentu stessu hè solu una dichjarazione, dopu à un prucessu prucessu, a sucità traduce estes principiu scritti à a pràtica.
A prutezzione di i interessi publichi
Per u funziunamentu di un mudellu puliticu efficace, hè una bisognu di rispunsevule cumuni, cù quale a società civile è l'statu devenu cuncernate entre si. Filusufìa breviamente è à u stessu tempu rispunse capaci à risponde à a quistione di u formatu in quali sti rilazioni sò deve esse.
L'statu assume a respunsabilità di prutezzione di tutte e so citadini. L'opere principale chì currette u cumpurtamentu di u putere hè a lege. Ellu exclutz l'arbitrariità amministrativa è ùn permettenu micca l'statu per distrughjini una sucità civile indipendenti.
Sezione di e putenzi
L'attività statali sò spartuti in parechji tipi: executive, judicial and legislative. L'autore di issu concettu era Montesquieu. Formulà a so teoria di l'epica in u libru "In u spiritu di Laws", hè sustene a circustanza di i so antichi predecessori novi: Aristòtili, Platone è Locke. U principiu di a separazione di putenzi era u fundamentu per a Dichjarazione di i Diritti umani, adopta in Francia in u 1879.
L'applicazione di queste mudellu hè u megliu esempiu di cume l'ufficiu, u legatu è a sucità civile sò coexistus. Una breve descrizzione di sta rilazioni pò esse truvata in l'esempiu di u Parlamentu, u corpu legislativu. In un statu legale, ellu hè indipindentu di u presidente è adopende e decisioni indipendenti. Cusì, sti dui istituzione rapprisentanu un contracambiu per ognunu. Anu ancu accumpagnatu da un tribunale indipendenti. Questa triad dóna a risultà di un equilibriu d'interessi. A forza ùn pò stabilisce una dittatura è impone a so opinion nantu à l'altri. Questu hè u rispettu di i diritti è di a libertà di tutti i residenti di u paese, chì u presidente è u parlamentu sò eletti da a ghjente. Cusì, u principiu di rapprisentanza populari hè implementatu. Tudiciu e decisi, i deputati in particulari ùn imponevene l'aspirazioni di i so custituenti. Cusì a sucità civile accupa a vita in u paese, ci face u megliu è più còmicu. Se u Parlamentu o u presidente ubligatoriu i diritti di i persone, pò andà à tribunale è, novu, prutegge l'interessi cun l'aiutu di strumenti legittimi.
Uguaglianza di u putere
Tradizionalmente, hè cunsideratu chì u putere legislativu hè supremu, postu chì e leghje sò immutable per tutti. Ma ùn hè micca assolutu nimu. U ramu militare persisteghja parechji diritti, in particulare, ponu inizzià legislativu, cumu l'usu di u dirittu di vetu. À u stessu tempu, hè obligatu à rispittà cù a Custituzione è altre normi ufficiali.
In quantu à u tribunale, hè quantu impurtante per una sola persona è di u statu tutale. Sta istituzione deve esse indipindenti di disputa politica, intrigue è simpatia individuale. Solu in questu modu serà capaci di mantene un equilibru imparu trà a sucità civile è l'statu. Esaminà apprezzatu di i principii di u travagliu di tutti i branchi di u putere, ancu dettu chì a so divisionu in nisun modu significa una contradizioni fundamentali. In l'eventuali di una lotta trà l'istituzioni statali, cum'è logia lògica, a corruzioni accumincia a crèsta, seguita da una ricession economicu è un decadente di u benessivu di u populu.
Diritti è libbirtati
I diritti è libertà di i citadini pò esse divisu in trè gruppi principali. U primu hè puliticu. Questu cumporta a libertà di assemblea pacìfica, u dirittu di participà à e alizzioni (per esse elettu è d'elettu) è in u guvernu. Un gruppu civili assai più seriu. Hè custituitu l'aspettu fundamentali di a libertà umana: u muvimentu, a vita, a libertà di parlà, u pensamentu, etc.
Se l'statu ùn prutege micca i so principiu, pigghia u percorsu di a dittatura è u totalitarisimu. Hè impurtante ancu u terzu gruppu di libertà è diritti, affissendu l'aspettu economicu, culturali è suciali di a vita di u populu. Per esempiu, questu incluye u principiu più impurtante di inviolabilibilità di a pruprietà privata.
Similar articles
Trending Now